Inapoi la Cautare

STRATEGIE din /2011


privind protecţia infrastructurilor critice


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 22.10.2021, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (22.10.2021) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    1. Argument

    2. Contextul general internaţional

    3. Situaţia actuală şi cadrul normativ existent în România

    4. Vulnerabilităţi, factori de risc şi ameninţări în domeniul protecţiei infrastructurilor critice

    5. Scop şi obiective strategice

    6. Principiile realizării protecţiei infrastructurilor critice

    7. Direcţii de acţiune, modalităţi de realizare şi rezultate aşteptate pe termen scurt şi mediu

    8. Implicaţii financiare

    9. Mecanisme de implementare, monitorizare şi evaluare

    1. Argument

    Dezvoltarea economico-socială stimulată de progresul tehnologic accelerat şi manifestarea fenomenului globalizării au consolidat interdependenţa puternică şi interacţiunea sistemelor ce asigură securitatea şi bunăstarea societăţii umane. Necesitatea interconexării sistemelor pe fondul tendinţei de eliminare a barierelor administrative şi de acces pe noile pieţe emergente, concomitent cu integrarea reţelelor de infrastructuri, determină evoluţii în planul securităţii şi stabilităţii în plan global.

    Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.110/2010 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituţional pentru protecţia infrastructurilor critice s-a creat cadrul legal naţional pentru asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, dar absenţa unui cadru strategic de dezvoltare a mecanismelor necesare protecţiei infrastructurilor critice poate genera paralelisme, ineficienţă sau chiar situaţii conflictuale cu implicaţii asupra intereselor naţionale şi obiectivelor fixate în cadrul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora.

    În acest context se impune elaborarea Strategiei naţionale privind protecţia infrastructurilor critice - document-cadru destinat adoptării şi implementării unor măsuri şi acţiuni specifice în scopul reducerii efectelor negative induse de manifestarea factorilor de risc specifici asupra infrastructurilor critice, la nivel naţional şi regional.

    Strategia naţională privind protecţia infrastructurilor critice prezentată a fost elaborată în concordanţă cu prevederile Strategiei naţionale de apărare a României, ale Cartei albe a securităţii şi apărării naţionale şi cu delimitările conceptuale instituţionale în domeniu atât de la nivel naţional, cât şi internaţional, stabilind astfel politicile şi direcţiile de acţiune din domeniu, necesare dezvoltării şi completării cadrului normativ naţional.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic