Strategia naţională de apărare a ţării a fost elaborată pe baza prevederilor
Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării naţionale. Conform aceleiaşi legi, Ministerul Apărării va elabora, pornind de la prevederile Strategiei naţionale de apărare a ţării, Carta albă a apărării. Aceasta va include obiectivele politicii de apărare, măsurile şi acţiunile avute în vedere pentru îndeplinirea acestora. De asemenea, documentul va mai prezenta structura de forţe actuală şi viitoare, misiunile şi cerinţele specifice pentru Armata României, precum şi resursele care urmează să fie asigurate anual în vederea generării capabilităţilor militare necesare îndeplinirii misiunilor Armatei. În conformitate cu aceeaşi lege, Statul Major General va elabora Strategia militară a României, care va cuprinde identificarea potenţialelor riscuri şi ameninţări militare la adresa securităţii naţionale, definirea obiectivelor militare naţionale, stabilirea conceptelor strategice şi operaţionale pentru îndeplinirea acestor obiective şi a misiunilor Armatei. Instituţiile participante la redactarea proiectului Strategiei naţionale de apărare a ţării au fost cele stabilite prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 62/2006. România este un stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil, cu democraţie consolidată şi economie de piaţă funcţională, care urmăreşte promovarea şi protejarea intereselor sale în acord cu calitatea de membru activ al comunităţii internaţionale. România este parte a comunităţii europene şi euroatlantice, angajată în promovarea democraţiei şi libertăţii pentru o lume mai sigură şi stabilă. Statul român îşi asumă toate responsabilităţile care decurg din statutul de membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi pe cele derivate din parteneriatele strategice la care România este parte.
CAP. 1 Cadrul general şi fundamentele Strategiei naţionale de apărare a ţării Strategia naţională de apărare a ţării se fundamentează pe prevederile Constituţiei României şi ale legislaţiei naţionale în domeniul apărării şi securităţii şi este armonizată cu Strategia Europeană de Securitate, Conceptul strategic al NATO, precum şi cu documentele relevante în domeniul apărării ale celor două organizaţii. Apărarea reprezintă o componentă esenţială a securităţii naţionale. Strategia naţională de apărare a ţării stabileşte obiectivele, direcţiile de acţiune şi priorităţile în domeniul apărării, contribuind la realizarea cadrului general al promovării şi apărării intereselor de securitate. Dezvoltarea prezentei strategii are la bază liniile directoare stabilite prin Strategia de securitate naţională a României, aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în aprilie 2006, în mod particular interesele şi obiectivele naţionale de securitate, evaluarea mediului internaţional de securitate, precum şi identificarea potenţialelor riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi. 1.1. Valorile şi interesele naţionale Principalele valori care fundamentează existenţa şi prosperitatea statului român sunt: democraţia, libertatea, egalitatea şi supremaţia legii; respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile şi libertăţile sale fundamentale; responsabilitatea civică; pluralismul politic; proprietatea şi economia de piaţă; solidaritatea cu naţiunile democratice; pacea şi cooperarea internaţională; dialogul şi comunicarea dintre civilizaţii. Pe baza acestor valori, interesele naţionale sunt: menţinerea integrităţii, unităţii, suveranităţii, independenţei şi indivizibilităţii statului român; îndeplinirea responsabilă a obligaţiilor şi rolului ce decurg din statutul de membru al NATO şi al Uniunii Europene; dezvoltarea unei economii de piaţă competitive, dinamice şi performante; modernizarea radicală a sistemului de educaţie şi valorificarea eficientă a potenţialului uman, ştiinţific şi tehnologic, precum şi a resurselor naturale; creşterea bunăstării cetăţenilor, a nivelului de trai şi de sănătate a populaţiei; afirmarea şi protejarea culturii, identităţii naţionale şi vieţii spirituale, în contextul participării active la construcţia identităţii europene.