Obligaţia de a transporta § 1. Calea ferată este obligată să efectueze, în condiţiile regulilor uniforme, orice transport de mărfuri în vagoane complete, cu condiţia ca: a) predatorul să se conformeze regulilor uniforme, dispoziţiilor complementare şi tarifelor; b) transportul să fie posibil cu personalul şi mijloacele de transport normale care permit satisfacerea nevoilor regulate ale traficului; c) transportul sa nu fie împiedicat de împrejurări pe care calea ferată nu le poate evita şi a căror inlaturare nu depinde de ea. § 2. Calea ferată nu este obligată sa primească mărfurile a căror încărcare, transbordare sau descărcare pretind folosirea de mijloace speciale, decît dacă staţiile respective dispun de aceste mijloace. § 3. Calea ferată nu este obligată sa primească decît mărfurile al căror transport poate fi efectuat fără întîrziere; prescripţiile în vigoare la statia de predare determina cazurile cînd mărfurile care nu îndeplinesc aceasta condiţie trebuie să fie primite provizoriu în depozit. § 4. Cînd autoritatea competentă a decis ca: a) serviciul va fi suprimat sau suspendat în totalitate sau în parte, b) unele expeditii vor fi excluse sau admise numai în anumite condiţii, aceste măsuri trebuie să fie aduse fără întîrziere la cunoştinţa publicului şi a căilor ferate; acestea informează căile ferate ale celorlalte state în vederea publicării lor. § 5. Căile ferate pot, de comum acord, sa concentreze transportul mărfurilor, în anumite relaţii, la puncte de frontieră şi la tari de tranzit determinate. Aceste măsuri se comunică oficiului central. Ele se consemnează de căile ferate în liste speciale, care se publică în forma prevăzută pentru tarifele internaţionale şi intră în vigoare la o luna după data comunicării la oficiul central. § 6. Orice abatere de la acest articol, săvîrşită de calea ferată, poate da loc unei acţiuni în repararea prejudiciului cauzat.
ART. 4