a) accesul populaţiei la toate formele de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie; b) unitatea de acţiune în rezolvarea problemelor de sănătate din teritoriu; c) continuitatea asistenţei medicale în toate stadiile de evoluţie a bolii, prin cooperare permanentă a medicilor din aceeaşi unitate sau din unităţi sanitare diferite; d) utilizarea eficientă a personalului de specialitate şi a mijloacelor tehnice de investigaţie şi tratament; e) dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a asistenţei medicale, corespunzător medicinei moderne; f) participarea la asigurarea stării de sănătate a populaţiei; g) desfăşurarea activităţii de educaţie medicală continuă (EMC) şi cercetare pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal, costurile fiind suportate de personalul beneficiar; h) spitalul poate suporta astfel de costuri în limitele bugetului alocat.
ART. 5 În raport cu atribuţiile ce îi revin în asistenţa medicală, spitalul asigură: a) prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, a bolilor profesionale, cronice şi degenerative; b) acordarea serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare, care cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratamente medicale şi/sau chirurgicale, îngrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă; c) asigurarea condiţiilor pentru investigaţii medicale, tratament, igiena alimentelor şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale (conform ordinelor ministrului sănătăţii); d) răspunderea în ceea ce priveşte controlul medical şi supravegherea unor categorii de bolnavi; e) acordarea primului ajutor calificat şi asistenţei medicale de urgenţă, fără nicio discriminare pe criterii de naţionalitate, vârstă, sex, rasă, convingeri politice şi religioase, etnie, orientare sexuală, origine socială ori dacă pacientul are sau nu are asigurare medicală;