CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Managementul situaţiilor de urgenţă în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei se organizează şi funcţionează în scopul asigurării stabilităţii funcţionării reţelelor de comunicaţii, precum şi refacerii operative a celor avariate grav de acţiunea factorilor de risc generatori de situaţii de urgenţă şi cuprinde identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora.
ART. 2 Fac obiectul prezentului regulament, ca tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă, avariile grave la reţelele de comunicaţii electronice, reţele poştale şi sisteme informatice care pot fi provocate de incendii de mari proporţii, accidente nucleare şi urgenţe radiologice, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, cutremure puternice, inundaţii, explozii, fenomene meteorologice periculoase, alunecări şi prăbuşiri de teren, atacuri informatice.
ART. 3 Atacul informatic reprezintă acţiunea prin care sunt afectate reţelele de calculatoare ale unei organizaţii (agenţii guvernamentale sau companii) cu scopul de a le sabota activitatea (întreruperea fluxurilor de date, indisponibilizarea serviciilor furnizate prin mijloace electronice etc.), de a obţine informaţii confidenţiale sau secrete (numere de conturi, de card, liste cu clienţi, informaţii tehnice etc.) ori de a transfera ilegal bani în contul celui care atacă.
ART. 4 Se consideră avarie gravă acea avarie care necesită reparaţii structurale pentru evitarea întreruperii definitive a funcţionării sistemelor de comunicaţii şi informatice şi poate determina apariţia imposibilităţii de comunicare la nivel zonal sau naţional.
ART. 5 Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin: a) identificarea, înregistrarea şi evaluarea factorilor interni de risc; b) informarea, înştiinţarea şi avertizarea furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice, de servicii poştale şi de servicii furnizate prin mijloace electronice asupra posibilităţii apariţiei şi dezvoltării unor factori de risc interni, precum şi despre pericolul manifestării unor factori externi comunicat prin fluxul informaţional al Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; c) luarea măsurilor de prevenire, limitare şi contracarare a factorilor de risc, precum şi de înlăturare a efectelor negative produse de acţiunea acestora;