────────── Aprobat prin
ORDINUL nr. 581 din 27 februarie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie 2023.────────── 1. Introducere În baza prevederilor
art. 31 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul protecţiei şi conservării speciei Hucho hucho - lostriţa, s-a elaborat Planul naţional de acţiune pentru conservarea lostriţei - Hucho hucho, document care conţine obiectivele, acţiunile şi principalele activităţi care contribuie la protecţia speciei şi atingerea/menţinerea stării favorabile de conservare a acesteia. Modificările apărute în ultimele decenii asupra condiţiilor de mediu au afectat populaţiile salmonicole din apele de munte din România. Lostriţa, cel mai mare salmonid din România, a suferit un declin puternic, ca urmare directă a acţiunilor umane şi dezechilibrelor apărute în ecosistemele acvatice lotice. Până în urmă cu 150 de ani această specie era foarte răspândită în apele de munte şi colinare, în Mureş, Olt, Jiu, Lotru, Argeş şi Cerna şi chiar în Suceava, Moldova şi Siret. Întreruperea conectivităţii longitudinale a cursurilor râurilor principale prin amenajări hidroenergetice, pescuitul abuziv/iraţional şi poluarea produsă de industrie în perioada comunistă au dus această specie în pragul extincţiei la nivel naţional. Ţinând cont de faptul că aproximativ 15% din reţeaua hidrografică a ţării prezintă condiţii habituale propice salmonidelor, prezenţa lostriţei a fost conformată în ultimii ani doar pe cursul Tisei, al unor afluenţi ai acesteia, pe cursul superior al râului Mureş şi afluenţii acestuia, respectiv pe Bistriţa Aurie. În perioada 1990-2010, în urma diminuării activităţilor economice mari poluatoare, a limitării extragerii resurselor minerale din albia râurilor şi a extinderii reţelelor de canalizare şi epurare a apelor menajere, calitatea apelor s-a îmbunătăţit semnificativ. Populaţiile de lostriţă au rămas totuşi izolate în cadrul unor bazine hidrografice în care calitatea apei a fost favorabilă şi nu au existat amenajări hidrotehnice care să întrerupă conectivitatea longitudinală: râul Tisa şi afluenţii săi, râul Mureş şi afluenţii săi, râul Bistriţa în sectorul superior şi în câteva lacuri de acumulare: Izvorul Muntelui, Pecineagu, Vidraru, Brădişor. Prima fermă salmonicolă pentru lostriţă a fost înfiinţată la Ceahlău în anul 1965, lotul de reproducători fiind format din 7 exemplare. În anul următor lotul a crescut cu încă 5 exemplare, toate lostriţele provenind din râul Bistriţa Moldovenească - zona Broşteni. La finele anului 1989 exista un lot de reproducători de 244 de exemplare. Această crescătorie a funcţionat până în anul 2000, când în urma unei viituri puternice a fost distrusă priza de apă şi colmatată conducta de alimentare, producându-se o adevărată calamitate. A fost salvat un număr redus de exemplare, care a fost transferat parţial la Păstrăvăria Brădişor, judeţul Vâlcea, iar câteva exemplare au fost introduse în râul Mureş. Funcţionarea fermei piscicole Ceahlău a contribuit la popularea şi repopularea unei serii de râuri şi lacuri de acumulare începând cu anul 1970. După calamitarea fermei Ceahlău şi până în anul 2015, singura fermă în care au fost crescute exemplare de lostriţă a fost ferma Brădişor, aparţinând de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Vâlcea. În urma calamităţii conductei de aducţiune a apei în fermă, aceasta a fost în numeroase rânduri inundată, afectând efectivele de lostriţă. În prezent constatăm că nu mai există exemplare autohtone de lostriţă în captivitate, întrucât exemplarele transferate de la Brădişor la Gudea - judeţul Mureş şi Păstrăvăria Bei - judeţul Caraş-Severin au fost pierdute până la ultimul exemplar. Restrângerea constantă şi puternică a arealului natural de răspândire al acestei specii impune luarea unor măsuri ferme; stoparea declinului populaţional şi aplicarea unor măsuri de protecţie şi conservare a zonelor populate cu lostriţă. Prezentul plan de acţiune stă la baza implementării unor acţiuni de management pentru lostriţă, cu scopul asigurării şi menţinerii la nivel naţional a unor populaţii stabile şi viabile, şi a fost realizat de un grup de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti (INCDPM). 2. Statutul de protecţie şi starea de conservare a populaţiei de lostriţă (Hucho hucho) din România Lostriţa este un peşte răpitor dulcicol care face parte din clasa Actinopterygii, ordinul Salmoniformes, familia Salmonidae.