Abrevieri
AA - Cantitatea Atribuită
AAU - Unitate a Cantităţii Atribuite
AFM - Administraţia Fondului de Mediu
ANPM - Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului
ANM - Administraţia Naţionala de Meteorologie
ANRE - Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei
APCCE - Plan de Acţiune privind Schimbările Climatice şi Educaţie
APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului
ARPM - Agenţia Regionala de Protecţie a Mediului
ARCE - Agenţia Română pentru Conservarea Energiei
CDM - Mecanism de Dezvoltare Curata
CS - State Candidate la aderare
CET - Centrale Electrice şi de Termoficare
CG - Certificate Verzi
CNSC - Comisia Naţionala pentru Schimbări Climatice
EA - Agenţia Europeană de Acreditare
ERU - Unitate de Reducere a Emisiilor
ETS UE - Schema UE de comercializare a emisiilor
GHG - Gaze cu efect de sera
GIS - Schema verde de investiţii
ICAS - Institutul de Cercetării şi Amenajări Silvice
ICIM - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia
Mediului - ICIM Bucureşti
ICPA - Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie
INS - Institutul Naţional de Statistica
ISPE - Institutul de Studii şi Proiectari Energetice
IEE - Energie inteligenta pentru Europa (Program)
IPPC - Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluarii
JI - Implementare în Comun
KP - Protocolul de la Kyoto
LULUCF - Utilizarea terenurilor, Schimbarea utilizării terenurilor şi
Silvicultura
MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
MAPDR - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şI Dezvoltării Rurale
MEC - Ministerul Economiei şi Comerţului
MEdC - Ministerul Educaţiei şi Cercetării
MMGA - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
MRG - Ghid de Monitorizare şi Raportare
MRV - monitorizare, raportare, verificare
MTCT - Ministerul Tranportului, Construcţiilor şi Turismului
NAP - Plan Naţional de Alocare
PIN - Document de prezentare iniţială a proiectului JI
PNASC - Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice
RENAR - Asociaţia Română de Acreditare
RES - Surse de energie regenerabila
SCA - sub-comitet în domeniul adaptării în cadrul CNSC
SNSC - Strategia Naţionala a României privind Schmbarile Climatice
TGC - Certificate Verzi Tranzactionabile
UNFCCC - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice
UNCCD - Convenţia Naţiunilor Unite privind Combaterea Desertificarii
UNCBD - Convenţia Naţiunilor Unite privind Conservarea Diversitatii
Biologice
Partea I - Fundamentarea PNASC 1. Strategia Naţionala privind Schimbările Climatice Guvernul României a adoptat, în iulie 2005, prin
Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 prima Strategie Naţionala privind Schimbările Climatice (SNSC). Cu ajutorul acestei Strategii, România face primii pasi în direcţia unui efort naţional concentrat şi coordonat pentru implementarea politicilor din acest domeniu în perioada 2005-2007, în vederea limitării emisiilor de gaze cu efect de sera şi a pregătirii măsurilor de adaptare la efectele posibile ale schimbărilor climatice. Conform prevederilor din SNSC, s-a elaborat Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC) care include acţiunile concrete menite să asigure îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice prezentate în SNSC, ce vor fi dezvoltate în România, în perioada 2005-2007. 2. Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice PNASC este principalul instrument de implementare a SNSC şi stabileşte modul în care se vor raporta progresele realizate în implementare. PNASC desemnează sarcini şi responsabilităţi pentru fiecare instituţie implicata şi identifica actorii principali pentru fiecare acţiune specifică şi sarcina aferentă. PNASC prevede termene clare pentru acţiunile ce urmează să fie întreprinse şi identifica potentialele surse de finanţare a acţiunilor specifice. Similar cu SNSC, PNASC a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) de către consultanţi români şi străini cu contribuţia principalilor factori interesaţi, cum ar fi: ministere, institute de cercetări, agenţii, sectorul privat, ONG-uri şi experţi în domeniu, în cadrul unui proiect de asistenţa tehnica finanţat de Agenţia Daneza pentru Protecţia Mediului. Participarea tuturor factorilor interesaţi a avut o importanţa vitala în elaborarea PNASC, deoarece angajamentul părţilor responsabile cu implementarea viitoare a acestuia este esenţial 3. Privire generală asupra PNASC PNASC este compus din două părţi: Partea I - Fundamentarea PNASC şi Partea a II-a - Detalierea acţiunilor ce vor fi întreprinse în cadrul PNASC. În prima parte sunt prezentate considerentele generale ce au stat la baza elaborării documentului, modul de lucru şi graficul de timp pentru implementarea acestuia şi monitorizarea şi actualizarea PNASC. În acelaşi timp, partea I cuprinde structura fişelor de acţiune şi prezentarea tuturor acţiunilor induse în PNASC. Partea a doua a PNASC prezintă detaliat acţiunile dezvoltate în urma intalnirilor celor 4 Grupuri de lucru înfiinţate pentru elaborarea acestui document. Grupurile de lucru au avut ca teme principale: Cerinţele generale de raportare şi inventarul naţional de emisii de GHG (Grupul 1); Mecanismele "Implementare în comun" (JI) şi "Schema de investiţii verzi-GIS" (Grupul 2): EU ETS (
Directiva 2003/87/CE ), politici şi măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (Grupul 3); adaptarea la efectele schimbărilor climatice, constientizare, educaţie şi participarea publicului (Grupul 4). La începutul părţii a II-a sunt prezentate şi cele 2 acţiuni intersectoriale: modificarea
Hotărârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbări Climatice şi întărirea capacităţii instituţionale la nivelul structurilor administraţiei publice implicate în implementarea PNASC. 4. Grafic de timp pentru implementarea PNASC Implementarea PNASC se va realiza până la sfârşitul anului 2007 (în conformitate cu acţiunile prezentate în Partea a II-a) ţinând seama de obligaţiile asumate de România prin
Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) şi
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto (KP) şi a celor asumate în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. La evaluarea efectelor preconizate ale PNASC, a fost abordata o perspectiva mai îndelungată, respectiv până la sfârşitul primei perioade de angajament a KP, în 2012. 5. Monitorizarea şi actualizarea PNASC