ART. 3 (1) La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile asigurătorul care practică asigurări de viaţă va face diferenţa dintre valoarea activelor şi a obligaţiilor care urmează să fie luate în considerare potrivit alin. (2) şi (3). (2) Valoarea activelor care se iau în considerare la stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului care practică asigurări de viaţă se determină scăzând din valoarea totală a activelor următoarele: valoarea activelor necorporale, valoarea acţiunilor necotate, valoarea activelor corespunzătoare părţii din rezervele tehnice aferente contractelor cedate în reasigurare şi valoarea activelor asupra cărora s-au creat sarcini (gaj, ipotecă etc.). (3) Valoarea obligaţiilor care se iau în considerare la stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului care practică asigurări de viaţă se determină însumând: 50% din valoarea datoriilor subordonate, valoarea rezervelor tehnice nete aferente asigurărilor de viaţă, valoarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, valoarea depozitelor primite de la reasigurători şi valoarea datoriilor, cu excepţia împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni. (4) Evaluarea activelor şi a obligaţiilor asigurătorului care practică asigurări de viaţă, luate în considerare la stabilirea marjei de solvabilitate disponibile, are la bază valorile acestora reflectate în evidenţele contabile. (5) Pentru activele asupra cărora s-au creat sarcini se va transmite o notă explicativă cu privire la fiecare activ grevat, perioada pentru care nu poate fi liber de sarcini, societatea pentru care se garantează cu acest activ şi orice alte informaţii pe care asigurătorul le consideră utile. III. Determinarea marjei de solvabilitate minime
ART. 4 (1) Marja de solvabilitate minimă se determină în funcţie de tipurile de asigurări de viaţă prevăzute în anexa nr. 1 la
Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi este egală cu suma valorilor prevăzute la alin. (2)-(6). (2) Pentru tipurile de asigurări de viaţă prevăzute la titlul A lit. a) şi b) din anexa nr. 1 la
Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât asigurările legate de fonduri de investiţii, marja de solvabilitate minimă este egală cu suma valorilor prevăzute la lit. a) şi b): a) produsul dintre 4% din rezervele matematice brute privind activitatea directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, pentru ultimul exerciţiu financiar, dintre rezervele matematice nete şi rezervele matematice brute. Raportul luat în calcul nu va fi mai mic de 85%; b) produsul dintre 0,3% din suma la risc brută şi raportul, pentru ultimul exerciţiu financiar, dintre suma la risc netă şi suma la risc brută. Raportul luat în calcul nu va fi mai mic de 50%. Calculul priveşte doar poliţele pentru care suma la risc este pozitivă. Pentru asigurarea temporară de deces cu un termen de maximum 3 ani, procentul de 0,3% va fi înlocuit cu 0,1%. Pentru o astfel de asigurare cu un termen mai mare de 3 ani şi maximum de 5 ani, procentul aplicabil este de 0,15%. (3) Pentru asigurările de viaţă suplimentare prevăzute la titlul A lit. c) din anexa nr. 1 la
Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, marja de solvabilitate minimă se calculează în conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia de calcul a marjei de solvabilitate minime şi a marjei de solvabilitate disponibile pentru asigurătorul care practică asigurări generale, puse în aplicare prin
Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.107/2006. (4) Pentru asigurările permanente de sănătate prevăzute la titlul A lit. d) din anexa nr. 1 la
Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, marja de solvabilitate minimă este egală cu produsul dintre 4% din rezervele tehnice brute privind activitatea directă şi acceptările din reasigurări şi raportul, pentru ultimul exerciţiu financiar, dintre rezervele tehnice nete şi rezervele tehnice brute. Raportul luat în calcul nu va fi mai mic de 85%.