Pentru organizarea şi funcţionarea eficientă, performantă şi predictibilă a sistemului naţional de educaţie, cadrul legislativ fundamental referitor la acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, de doctorat, pentru stagii postdoctorale şi de cercetare este reprezentat de
art. 205 alin. (10) şi
(11) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Dat fiind că România şi-a exprimat disponibilitatea de a se implica în procesul decizional şi academic, participând ca stat membru în consiliile de administraţie ale unor instituţii internaţionale de prestigiu şi că pentru acest statut ţara noastră plăteşte deja contribuţii anuale, stabilite prin
Hotărârea Guvernului nr. 990/2013 privind plata contribuţiei anuale a României la Institutul Universitar European de la Florenţa şi prin
Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale, cu modificările ulterioare, pentru Colegiul Europei, considerăm oportună reglementarea cadrului legal prin care să poată fi susţinuţi la astfel de programe de studii şi studenţii români. Luând în considerare faptul că pregătirea universitară este esenţială pentru implicarea României în contextul geopolitic şi economico-social actual şi de perspectivă, iar participarea României în consiliile de administraţie ale unor prestigioase instituţii europene poate fi reevaluată în cazul în care acordarea de burse naţionale nu este posibilă, ştiind că reglementarea mobilităţii universitare facilitează cooperarea internaţională şi învăţarea interculturală prin programe de studiu mai eficiente pentru educaţie, iar ţara noastră este printre puţinele state care nu alocă burse guvernamentale care să faciliteze participarea românilor la programele de studiu complete, cunoscând faptul că legislaţia actuală în materie de mobilitate universitară internaţională limitează oferta de burse la stagii universitare parţiale de masterat, de doctorat, precum şi la stagii postdoctorale şi de cercetare pentru tinerii români, nefacilitând accesul la studiile universitare complete de masterat şi de doctorat, este necesară susţinerea financiară a tinerilor români care candidează şi sunt admişi la instituţiile internaţionale de prestigiu, precum Institutul Universitar European de la Florenţa şi Colegiul Europei. Susţinerea financiară a acestor mobilităţi întăreşte dezideratele şi angajamentele europene şi internaţionale ale României, deoarece singurele burse de care ar beneficia cetăţenii români ar fi cele provenite din protocoalele sau înţelegerile bilaterale/ofertele unilaterale ale altor state, care nu sunt iniţiative exclusive ale statului român, acestea rămânând în limitele parteneriatelor educaţional-culturale cu alte ţări sau ale politicilor educaţionale aplicate României de către terţi. De asemenea, evoluţia mediului extern impune adaptarea sistemului naţional de acordare a burselor necesităţilor academice şi profesionale prezente şi viitoare ale tinerilor români, fără de care riscăm să eşuăm în realizarea obiectivelor naţionale afirmate prin proiectul naţional „România Educată“, de a construi un sistem de educaţie racordat la bunele practici internaţionale şi la tendinţele viitorului. În condiţiile în care Ministerul Educaţiei a realizat abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial pentru o abordare metodologică centrată pe competenţe-cheie şi implementarea la clasă a acestor metode, premisele necesare pentru abordarea transdisciplinară în evaluarea absolvenţilor învăţământului gimnazial, pe tot parcursul acestui nivel, nu sunt încă asigurate în acest moment. În conformitate cu prevederile
art. 76 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Astfel, pentru generaţia de elevi care a început clasa a V-a în anul şcolar 2020-2021 şi care este, în acest an şcolar, în clasa a VII-a, metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal ar trebui să fie dată publicităţii la începutul anului şcolar 2023-2024, iar aceasta ar trebui să fie corelată cu modalitatea de evaluare a acestor absolvenţi pe parcursul învăţământului gimnazial şi la finalul clasei a VIII-a. Caracterul urgent al prezentului act normativ este dat de faptul că Ministerul Educaţiei are obligaţia de a emite metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de evaluare naţională, astfel încât, cu respectarea principiului predictibilităţii, elevii care sunt în anul şcolar 2023-2024 în clasa a VII-a să cunoască procedura de continuare a studiilor la nivel liceal. În situaţia în care măsurile propuse nu se adoptă, elevii care sunt în acest an şcolar în clasa a VII-a sunt în imposibilitatea susţinerii examenului de evaluare naţională şi, implicit, a admiterii în învăţământul liceal, conform prevederilor
art. 74 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât există diferenţe între curriculumul parcurs şi cel care ar trebui să stea la baza organizării probelor de examen. În acelaşi timp, o măsură legislativă care vizează implementarea unui nou curriculum şi organizarea evaluărilor şi examenelor naţionale în concordanţă cu acesta presupune un termen de implementare corespunzător unui ciclu de învăţământ, respectiv 4 ani şcolari, în cazul învăţământului gimnazial. Având în vedere faptul că, în noul pachet legislativ, este prevăzută şi modalitatea de evaluare a absolvenţilor învăţământului gimnazial, precum şi faptul că elaborarea cadrului normativ necesar implementării noului pachet legislativ şi punerea lui în aplicare nu se pot realiza decât începând cu generaţia care începe clasa a V-a în anul şcolar 2024-2025, coroborat cu cele menţionate anterior, se impune prorogarea termenelor prevăzute la
art. 361 alin. (3) lit. b) şi
d) din Legea nr. 1/2011