În considerarea faptului că în acord cu recomandările Uniunii Europene şi existenţa la nivel mondial a noului val epidemic se impun la nivel naţional măsuri suplimentare, astfel încât populaţia să fie protejată, având în vedere că statul are obligaţia respectării Constituţiei ca garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii şi trebuie, prin Ministerul Sănătăţii şi celelalte instituţii abilitate, să ia măsuri pentru ocrotirea sănătăţii publice, ţinând cont astfel de cele statuate prin
Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1.212 a Comisiei de modificare a
Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/253 în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de formulare digitale de localizare a pasagerilor ca parte a procedurilor de notificare a alertelor în cadrul sistemului de avertizare timpurie şi răspuns instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii, în scopul asigurării la nivel naţional a cadrului legal în acord cu recomandările Uniunii Europene care permit transmiterea de informaţii din sistemele naţionale existente a formularelor de localizare a pasagerilor statelor membre către alte autorităţi competente, într-un mod interoperabil şi automat, ştiut fiind faptul că schimbul de astfel de date este, de asemenea, necesar pentru o identificare eficientă a contacţilor în urma identificării unui caz pozitiv de COVID-19, prevăzută la articolul 9 alineatul (1) din
Decizia nr. 1082/2013/UE, având în vedere că neadoptarea acestor măsuri ar avea impact direct asupra sănătăţii publice şi ar conduce la afectarea intereselor cetăţenilor, întrucât avem de a face cu o situaţie extraordinară, ce produce consecinţe în ceea ce priveşte capacitatea de funcţionare a instituţiilor statului şi de asigurare a unui grad de protejare a sănătăţii în mod adecvat pentru cetăţeni, intervine obligaţia autorităţilor statului de a diminua această vulnerabilitate. În considerarea celor mai sus precizate, din perspectiva exigenţelor
art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, motivarea urgenţei şi a situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de inexistenţa la acest moment a unor soluţii alternative care să stabilească şi să asigure la nivel naţional măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de formulare digitale de localizare a pasagerilor. În egală măsură, promovarea şi adoptarea unei legi pentru crearea cadrului naţional pentru instituirea acestor măsuri implică o procedură îndelungată, soluţie juridică care presupune că pe tot parcursul procesului normal de legiferare autorităţile şi instituţiile publice ar fi lipsite de un astfel de sistem. Ţinând seama că elementele sus-menţionate constituie premisele unei situaţii urgente şi extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, neadoptarea acestor măsuri cu celeritate putând avea consecinţe negative din perspectiva participării României în cadrul procedurilor de notificare a alertelor în sistemul de avertizare timpurie şi răspuns instituit în legătură cu ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii, luând în considerare faptul că asupra implicării României în cadrul acestui sistem de cooperare constituit la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, reglementarea operativă nu se poate realiza pe calea procedurii obişnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol interesul public şi a cărei reglementare nu poate fi amânată, ceea ce impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanţă de urgenţă, în consecinţă, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în temeiul
art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,