ART. 1 Prezenta normă sanitară veterinară stabileşte căile prin care autoritatea veterinară centrală a României, responsabilă cu monitorizarea legislaţiei din domeniile veterinar şi zootehnic, trebuie să coopereze cu autorităţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene şi cu departamentele de profil ale Comisiei Europene, pentru a se asigura conformitatea cu o astfel de legislaţie.
ART. 2 (1) În scopurile prezentei norme sanitare veterinare, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) legislaţia din domeniul veterinar - toate prevederile comunitare şi prevederile care contribuie la aplicarea regulilor comunitare care reglementează sănătatea animalelor, sănătatea publică, în raport cu domeniul veterinar, inspecţia sănătăţii animalelor, carnea şi alte produse de origine animală, protecţia animalelor şi celelalte corelate cu acestea; b) legislaţia din domeniul zootehnic - toate prevederile comunitare şi prevederile care contribuie la aplicarea regulilor comunitare referitoare la domeniul zootehnic; c) autoritate solicitantă - autoritatea veterinară centrală a unui stat membru al Uniunii Europene sau a României, care formulează o cerere de asistenţă; d) autoritate solicitată - autoritatea veterinară centrală a unui stat membru al Uniunii Europene sau a României, căreia îi este adresată o cerere de asistenţă. (2) Autoritatea veterinară centrală a României şi a fiecărui stat membru al Uniunii Europene trebuie să comunice statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o listă a autorităţilor competente la care se referă art. 1, pentru fiecare domeniu.
ART. 3 (1) Obligaţia de a furniza asistenţa stabilită de prezenta normă sanitară veterinară nu se referă la furnizarea informaţiilor sau documentelor obţinute de autorităţile competente la care se referă art. 1, în baza competenţelor exercitate de acestea la cererea autorităţii judiciare. (2) Totuşi, în cazul unei cereri de asistenţă, astfel de informaţii sau documente trebuie furnizate, fără să se prejudicieze art. 14, în toate cazurile în care autoritatea judiciară care trebuie consultată în acest scop îşi dă acordul. TITLUL I Asistenţa la cerere
ART. 4