În temeiul prevederilor
art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/1995 privind unele măsuri de reducere şi reglementare unitară a majorărilor de întârziere pentru neplata la termen a sumelor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, precum şi a primelor de asigurare prin efectul legii şi în baza dispoziţiilor
art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 449/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, republicată, se emit prezentele norme metodologice.
ART. 1 (1) Pentru orice suma datorată bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, precum şi pentru primele de asigurare prin efectul legii, neplătite la termenele stabilite prin legislaţia care reglementează venitul respectiv, se datorează majorări de întârziere. (2) Începând cu data de 1 septembrie 1995, majorările de întârziere sunt în cuantum de 0,12% din suma datorată şi neachitata unuia dintre bugetele menţionate mai sus sau din primele de asigurare prin efectul legii şi se aplică pe fiecare zi de întârziere.
ART. 2 (1) Calculul majorărilor de întârziere începe cu ziua lucrătoare imediat următoare termenului de plată a sumei datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, precum şi a primelor de asigurare prin efectul legii şi include şi ziua în care s-a făcut plata. (2) Cuantumul majorărilor de întârziere nu poate depăşi nivelul sumei datorate şi neplătite, pentru care acestea s-au calculat. (3) Pentru debitele restante din anii precedenti, la care, conform reglementărilor legale existente în acel moment, cuantumul majorărilor de întârziere a depăşit nivelul sumei datorate, începând cu 1 septembrie 1995 nu se mai calculează majorări de întârziere în continuare, acestea raminind la nivelul existent la această dată. (4) Nu se datorează şi nu se calculează majorări de întârziere pentru: a) sumele datorate cu titlu de amenzi contravenţionale, prevăzute în reglementările legale privind combaterea evaziunii fiscale şi în alte legi speciale; b) sumele egale cu diferenţa sau dublul diferenţei, de la caz la caz, de impozite, taxe şi contribuţii, cu care au fost denumite, prin încălcarea dispoziţiilor fiscale, impozitele, taxele şi contribuţiile datorate statului, stabilite de organele de control, pe care persoana contravenienta trebuie să o verse pe lângă impozitul, taxa sau contribuţia neachitata; c) sumele confiscate de către organele de control de la persoane fizice sau juridice, care reprezintă încasări necuvenite prin practicarea unor preţuri şi tarife greşit stabilite; d) sumele încasate efectiv, prin poprire pe salariu sau pensie, de la persoane fizice, în cazul executării silite a unor debite; e) sumele reprezentind majorări de întârziere calculate conform reglementărilor legale şi nevărsate la termenul stabilit de către organele abilitate ale Ministerului Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. f) sumele reprezentind impozite, taxe şi contribuţii pentru care organele competente au acordat, în condiţiile legii, aminari şi eşalonări la plata acestora.