ART. 5 În sensul prezentei legi, noţiunea de salariat este cea reglementată în legislaţia română.
ART. 6 Salariaţii detasati pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnationale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin legea română şi/sau prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional şi de ramura, cu privire la: a) durata maxima a timpului de muncă şi durata minima a repausului periodic; b) durata minima a concediilor anuale plătite; c) salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare; d) condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor, în special de către întreprinderile de muncă temporară; e) sănătatea şi securitatea în munca; f) măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri; g) egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.
ART. 7 În sensul prevederilor prezentei legi, noţiunea de salariu minim este cea prevăzută de lege şi/sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
ART. 8