În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale
Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale
art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c - 19/253 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 24 iunie 2014, 1. Camera Deputaţilor salută această iniţiativă întrucât: - conduce la crearea unui cadru modern şi eficient de guvernanţă corporativă pentru companiile, investitorii şi angajaţii din Europa, adaptat la cerinţele actuale ale unui mediu economic încă marcat de instabilitate; - va conduce la diminuarea unor deficienţe de guvernanţă corporativă ale societăţilor cotate la bursele europene, îndeosebi cele legate de implicarea insuficientă a acţionarilor şi lipsa unei transparenţe adecvate, deficienţe ce privesc societăţile şi consiliile de administraţie ale acestora, acţionarii şi consilierii de vot; - va genera instituirea unor standarde adecvate de guvernanţă corporativă funcţională, în vederea sustenabilităţii pe termen lung a companiilor. Acest aspect nu este doar în interesul statelor UE în care îşi au sediul societăţile listate, ci şi al statelor în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Măsurile comune adoptate la nivelul UE sunt, în prezent, singurele care pot garanta astfel de standarde comune. 2. Camera Deputaţilor sprijină această iniţiativă deoarece s-au constatat următoarele aspecte la nivel european: - implicarea insuficientă din partea investitorilor instituţionali şi a administratorilor de active în asigurarea performanţelor reale (pe termen lung) ale societăţilor, până acum aceştia axându-se mai mult pe variaţiile preţului acţiunilor şi pe structura indicilor pieţei de capital; - corelarea insuficientă între remuneraţia şi performanţa administratorilor societăţilor cotate la bursă. Întrucât informaţiile divulgate de societăţi nu sunt întotdeauna complete, clare şi comparabile, acţionarii nu au avut suficiente instrumente pentru a-şi exprima opinia cu privire la remunerarea administratorilor; - lipsa monitorizării de către acţionari a tranzacţiilor dintre părţile afiliate (respectiv între societate şi conducerea ei, administratorii organismelor de control şi acţionari). Astfel de operaţiuni au creat oportunitatea pentru conducătorii societăţilor de a obţine titluri de valoare în detrimentul acţionarilor şi, în special, al acţionarilor minoritari; - nivelul insuficient de transparenţă al activităţii consilierilor de vot, ca urmare a influenţei pe care o deţin aceştia asupra comportamentului de vot al investitorilor; - exercitarea dificilă şi costisitoare a drepturilor care decurg din operaţiunile cu valori mobiliare pentru investitori, ca urmare a lipsei identificării transparente a investitorilor, a netransmiterii la timp a informaţiilor, a drepturilor ce decurg din lanţul de investiţii şi a discriminării prin preţ a deţinerilor transfrontaliere;