În temeiul prevederilor
art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale
art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/251 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 24 iunie 2014, 1. Camera Deputaţilor salută faptul că, pentru refacerea încrederii în valoarea activelor, pentru siguranţa contrapărţii şi pentru protecţia investitorilor, prezenta propunere de regulament vizează crearea unui sistem financiar mai sigur, mai solid, mai transparent şi mai responsabil, care să servească economia şi societatea în ansamblu şi introduce măsuri de îmbunătăţire a transparenţei în domeniile: 1) monitorizarea acumulării riscurilor sistemice legate de operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare în sistemul financiar; 2) punerea la dispoziţia investitorilor ale căror active sunt utilizate în aceste operaţiuni sau în tranzacţii echivalente a informaţiilor referitoare la aceste operaţiuni; 3) transparenţa contractuală a activităţilor de reipotecare. 2. Camera Deputaţilor înţelege şi salută eforturile instituţiilor europene pentru reglementarea privind raportarea, în contextul în care aceasta va conduce la o scădere semnificativă a costurilor operaţionale ale sistemului financiar. 3. Camera Deputaţilor admite şi susţine transparentizarea operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare, separarea activităţilor de tranzacţionare pe cont propriu şi a altor activităţi de tranzacţionare cu grad ridicat de risc, în vederea îmbunătăţirii guvernanţei economice, precum şi măsurile privind regimul de supraveghere şi rezoluţie bancară, însă: - remarcă faptul că propunerea interzice tranzacţionarea în cont propriu a unor instrumente financiare şi mărfuri, adică tranzacţionarea în nume propriu cu unicul scop de a aduce profit băncii. Această activitate implică multe riscuri şi nu aduce beneficii concrete clienţilor instituţiilor financiare sau economiei în sens mai larg; - conferirea de competenţe autorităţilor de supraveghere şi, în anumite cazuri, obligaţia de a solicita transferul altor activităţi de tranzacţionare cu grad ridicat de risc (cum ar fi formarea pieţei, produsele derivate complexe şi operaţiunile de securitizare), cu scopul de a separa entităţile juridice care efectuează tranzacţii în cadrul grupului ("crearea de filiale"), va oferi băncilor posibilitatea de a nu-şi separa activităţile în cazul în care pot demonstra în mod satisfăcător autorităţii care asigură supravegherea că riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace; - consideră că, într-o anumită măsură, sectorul bancar paralel (denumit generic în limba engleză: shadow banking) îndeplineşte funcţii importante în cadrul sistemului financiar, reprezentând 25-30% din totalul sistemului financiar. El creează, de pildă, noi surse de finanţare şi le oferă investitorilor alternative la depozitele bancare. Însă sistemul bancar paralel poate implica şi riscuri potenţiale la adresa stabilităţii financiare pe termen lung, deoarece în sectorul financiar se acumulează surse necunoscute de risc şi există posibilitatea ca riscurile din sistemul bancar paralel să se transmită sectorului bancar clasic; - subliniază că, pentru a monitoriza riscurile în mod eficient şi a interveni atunci când este necesar, este esenţial să se colecteze date fiabile şi detaliate privind sectorul bancar paralel.