În temeiul prevederilor
art. 67 şi ale
art. 148 din Constituţia României, republicată, ale
Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale
art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin
Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/136 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 11 aprilie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Salută conştientizarea în toate instituţiile relevante ale UE şi statelor membre a faptului că traversarea Mării Mediterane este cea mai riscantă rută, aproximativ 2% dintre imigranţi pierzânduşi viaţa, şi stabilirea, ca principal obiectiv, a salvării vieţilor. 2. Întrucât migraţia reprezintă un fenomen global care cere un răspuns la nivel mondial, achiesează la Rezoluţia Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaţilor şi migranţilor: rolul acţiunii externe a UE (2015/2342(INI)), care arată că unul dintre obiectivele generale ale politicilor UE în materie de migraţie externă ar trebui să fie instituirea unui regim de guvernanţă multilaterală pentru migraţia internaţională. Ia act de declaraţia de la New York din 19 septembrie 2016 şi salută voinţa de a încheia două pacte la nivel mondial privind refugiaţii şi migranţii până în 2018. 3. Faţă de certitudinea exprimată de către Comisia Europeană că „este clar că, dacă nu se iau măsuri suplimentare, începând cu primăvara anului 2017, fluxurile necontrolate de migraţie neregulamentară pe ruta central-mediteraneeană vor continua la nivelul foarte ridicat înregistrat în 2016“, constată recunoaşterea implicită a faptului că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente şi că se creează aşteptarea ca „măsurile suplimentare“ propuse în comunicarea comună să fie mai eficiente. 4. Ia act de statistica prezentată în comunicarea comună, care arată că majoritatea migranţilor care au debarcat în Italia, în 2016, provin din ţări în care nu este stare de război, ci o guvernare deficitară care nu poate asigura securitatea populaţiei sau mijloacele de trai. Ia act cu interes de evaluarea Comisiei Europene că asistăm la o „deplasare structurală din Africa Subsahariană şi nu există niciun indiciu conform căruia aceste tendinţe s-ar putea modifica, atât timp cât situaţia economică şi cea politică/de securitate din ţările de origine nu se îmbunătăţeşte“. Subliniază totuşi că Uniunea Europeană nu are ca obiectiv direct rezolvarea unor astfel de deficienţe de guvernare din terţe state şi că, de aceea, posibilitatea Uniunii de a trata cauzele fluxului de imigranţi clandestini este foarte redusă. Logic, dacă nu se pot aborda „cauzele profunde“, ar fi raţional ca acţiunea Uniunii să se concentreze pe măsuri destinate să descurajeze imigraţia neregulamentară a migranţilor economici. 5. Reţine îngrijorarea Comisiei Europene în legătură cu creşterea numărului migranţilor vulnerabili, în special a minorilor, dintre care 91% sunt neînsoţiţi, şi invită Comisia Europeană să investigheze dacă această situaţie nu reprezintă încă un mod de operare al reţelelor de trafic/contrabandă de persoane, care ar încerca să exploateze neaplicarea conceptului de „ţară de origine sigură“ în cazul minorilor, raritatea cazurilor de returnare a minorilor şi în general regimul favorabil care li se acordă acestora.