În temeiul prevederilor
art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale
art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/202 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 3 iunie 2014, 1. Camera Deputaţilor apreciază că Strategia Europa 2020 a fost iniţiată într-un context caracterizat de o creştere mai redusă şi de niveluri de productivitate mai scăzute decât în alte ţări dezvoltate, precum şi de o deteriorare rapidă a mediului economic şi social, ca urmare a celei mai grave crize financiare mondiale cu care UE s-a confruntat vreodată. Au fost stabilite cinci obiective principale intercorelate pe care UE trebuia să le atingă până în 2020 în domeniul ocupării forţei de muncă, al cercetării şi dezvoltării, al schimbărilor climatice şi energiei, al educaţiei şi al combaterii sărăciei şi excluziunii sociale. Aceste obiective, fără să fie exhaustive, erau considerate reprezentative pentru tipul de schimbare dinamică promovată în cadrul strategiei. 2. Camera Deputaţilor admite importanţa iniţiativelor care au servit uneori drept ghid pentru utilizarea finanţării UE în perioada 2007-2013 şi au oferit un cadru pentru configurarea fondurilor UE pentru perioada 2014-2020. 3. Camera Deputaţilor ia act de scopul comunicării, respectiv realizarea unui bilanţ şi identificarea progreselor, provocărilor şi liniilor directoare ale strategiei pentru atingerea obiectivelor Europa 2020: - Comisia a lansat în 2010 şapte iniţiative emblematice, context în care a fost elaborat un mecanism de monitorizare specific pentru evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a spaţiului european de cercetare, s-a înfiinţat adunarea privind Agenda digitală, tabloul de bord anual al Agendei digitale şi s-a accentuat rolul competitivităţii industriale; - piaţa unică europeană, prin Actul privind piaţa unică I şi prin Actul privind piaţa unică II, a identificat 24 de acţiuni-cheie în domeniile economiei digitale, energiei, transporturilor, achiziţiilor publice şi protecţiei consumatorilor, care sunt adoptate sau urmează să fie adoptate; - noul cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020 este fidel aliniat la priorităţile Strategiei Europa 2020; - agenda externă a UE este o sursă potenţială de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă, dar încă nu este corelată cu agenda internă. 4. Camera Deputaţilor constată că motivele pentru care este necesară Strategia Europa 2020 sunt în 2014 la fel de stringente ca în 2010. De-a lungul mai multor decenii, UE s-a identificat cu integrarea economică profundă având ca rezultat creşterea fluxurilor de bunuri, servicii, forţă de muncă şi finanţe în interiorul său. Aceasta a determinat convergenţa veniturilor şi a nivelurilor de trai din statele membre, conducând la caracterizarea UE drept "motor de convergenţă" unic în lume. Procesul de convergenţă a încetinit şi chiar s-a inversat în unele părţi ale Europei, ca urmare a acumulării dezechilibrelor şi sub presiunea crizei. 5. Camera Deputaţilor apreciază că odată cu ieşirea din cea mai gravă criză economică şi financiară cu care se poate confrunta o generaţie, UE trebuie să îşi consolideze strategia de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, pentru a putea răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi şi să îşi menţină rolul pe plan mondial. Camera Deputaţilor consideră că acum este momentul oportun pentru revizuirea strategiei, având în vedere că trebuie stabilite priorităţile de politică postcriză ale UE pentru cea de-a doua jumătate a deceniului care se încheie în 2020. 6. Camera Deputaţilor constată că analiza expusă în comunicare arată că bilanţul obiectivelor şi al iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 este neomogen. UE este pe cale de a îndeplini obiectivele privind educaţia sau clima şi energia, dar situaţia este diferită în cazul obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea sau reducerea sărăciei. Cu toate acestea, existenţa obiectivelor UE a permis concentrarea atenţiei asupra elementelor fundamentale cu acţiune pe termen lung care sunt esenţiale pentru viitorul societăţii şi al economiei UE. Camera Deputaţilor consideră că transpunerea acestor obiective la nivel naţional a contribuit, de asemenea, la evidenţierea unor tendinţe incomode: un decalaj crescând între statele membre cu cele mai bune rezultate şi cele cu rezultate mai slabe şi un decalaj din ce în ce mai mare între regiunile aceluiaşi stat membru sau între regiuni din state membre diferite.