┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 322 alin. 1 pct. 5 şi ale
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de revizuenta Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.998/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 813/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că autoarea excepţiei solicită, pe de o parte, interpretarea noţiunii de înscris nou, iar, pe de altă parte, extinderea sferei cazurilor de revizuire cu un caz nou, atribuţii care nu intră însă în competenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.998/62/2017, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 322 alin. 1 pct. 5 şi ale
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de revizuenta Carmen Ionescu cu prilejul soluţionării cererii de revizuire formulate în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că sintagma „s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor“ din cuprinsul
art. 322 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedură civilă este neconstituţională şi limitativă atunci când revizuirea se face în baza unor acte normative care au fost descoperite după pronunţarea sentinţei. Arată, în acest sens, că în cauză, potrivit interpretării instanţei de judecată, justiţiabilul „trebuie să cunoască din oficiu toate actele normative emise de către autorităţi, chiar dacă acestea nu au fost aduse la cunoştinţa publicului prin publicarea în Monitorul Oficial sau în altă parte“, context în care face referire la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 663/2006, apreciat de autoarea excepţiei ca fiind relevant cu privire la admisibilitatea cererii sale de revizuire, act despre care susţine, însă, că nu a fost făcut public niciodată. Din această perspectivă, autoarea excepţiei arată că „în considerarea dreptului la apărare, justiţiabilul are dreptul să folosească orice act normativ pe care îl consideră necesar, iar în situaţia în care autorităţile ascund existenţa unor asemenea acte, să fie posibilă invocarea lor măcar în faza de revizuire“. 6. Aceasta apreciază, de asemenea, că reglementarea criticată încalcă şi accesul liber la justiţie, întrucât justiţiabilul nu mai poate cere revizuirea, deşi descoperă noi acte normative în favoarea sa, dar care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României sau în altă parte, astfel încât, pentru a fi constituţională, susţine că „legea ar trebui să prevadă că orice act normativ care nu a fost adus la cunoştinţa publicului de autorităţile competente este document doveditor într-o cauză de revizuire.“ 7. Referitor la
art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, autoarea excepţiei apreciază că textul de lege este limitativ în privinţa cazurilor speciale de revizuire, ceea ce împiedică stabilirea adevărului, astfel încât, pentru a fi constituţională şi pentru a nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, legea ar trebui să prevadă posibilitatea de a se dezbate legalitatea altor documente şi probe din dosarul de fond, în măsura în care înscrisul doveditor are legătură cu acestea, precum şi consecinţele juridice care s-ar fi produs dacă înscrisul doveditor ar fi fost cunoscut la momentul judecării fondului, această observaţie fiind valabilă doar pentru revizuirile care se bazează pe descoperirea unor înscrisuri doveditoare. 8. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, astfel, că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată doar în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege, iar prin limitarea motivelor de revizuire şi a dezbaterilor la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază nu se aduce atingere nici accesului liber la justiţie şi nici dreptului la apărare al părţii revizuente, deoarece instanţa este chemată să verifice, prin raportare la înscrisul nou prezentat, dacă, prin hotărârea a cărei revizuire se cere, starea de fapt a fost corect stabilită şi dacă soluţia ar fi putut fi alta decât cea pronunţată, în ipoteza în care înscrisul ar fi fost cunoscut de instanţă cu ocazia judecării cauzei. Instanţa arată că dreptul la un proces echitabil şi protecţia dreptului la apărare trebuie asigurate tuturor părţilor din proces, ceea ce presupune că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei decât în cazuri excepţionale.