CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Tribunalul Bucureşti - Secţia comercială, prin Încheierea din 28 octombrie 1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin
Legea nr. 44/1998. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile
art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, condiţionand vânzarea de active ale societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, respectiv încheierea de contracte de leasing cu clauza irevocabilă de vânzare doar cu acordul prealabil al Fondului Proprietăţii de Stat, încalcă mai multe norme constituţionale, şi anume: - prevederile art. 4 alin. (2), care consacra principiul egalităţii între cetăţeni, întrucât textele de lege atacate instituie discriminare între acţionari, respectiv între stat sau o autoritate a administraţiei publice locale şi ceilalţi acţionari privati; - prevederile art. 16 alin. (1) şi (2), care consacra principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice; - prevederile art. 41 alin. (1) şi (2), referitoare la ocrotirea deopotrivă a proprietăţii private, indiferent de titular, textele atacate instituind o procedură specială de exercitare a dreptului de dispoziţie asupra bunurilor societăţii comerciale; - prevederile art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a), care consacra caracterul de piaţa al economiei naţionale şi obliga statul să asigure libertatea comerţului; - prevederile art. 135 alin. (1) şi (6), care obliga statul sa ocroteasca proprietatea şi consacra inviolabilitatea proprietăţii private. Tribunalul Bucureşti - Secţia comercială, contrar dispoziţiilor
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat opinia nici ca urmare a solicitării exprese a Curţii Constituţionale, precizând doar ca, excepţia ridicată fiind motivată în fapt şi în drept de către autorul ei, instanţa avea obligaţia sa suspende judecarea cauzei şi sa sesizeze Curtea Constituţională. Potrivit dispoziţiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Textele de lege contestate nu au nici o legătură cu prevederile art. 4 alin. (2) sau cu cele ale art. 16 din Constituţie, acestea referindu-se la egalitatea cetăţenilor patriei comune, respectiv la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Potrivit aceluiaşi punct de vedere, dispoziţiile
art. 24 şi 27 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 sunt constituţionale şi în raport cu prevederile art. 41 alin. (1) şi (2), ale art. 134 alin. (1) şi (2) lit. a) şi ale art. 135 alin. (1) şi (6) din Constituţie, deoarece statul sau autoritatea administraţiei publice locale, ca acţionari majoritari ai societăţii comerciale, sunt reprezentaţi în procesul de privatizare de către Fondul Proprietăţii de Stat, fapt ce justifica obligativitatea acordului acestuia la vânzarea de active şi la încheierea contractelor de leasing cu clauza irevocabilă de vânzare. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale
Legii nr. 47/1992, retine următoarele: