┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult, formulată de un număr de 51 de deputaţi şi 5 senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Uniunea Salvaţi România, Uniunii Democrate Maghiare din România, Partidului Naţional Liberal, Grupului minorităţilor naţionale, precum şi de deputaţi neafiliaţi. 2. Sesizarea a fost formulată în temeiul
art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, al
art. 11 alin. (1) lit. A.a) şi al
art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.517 din 18 mai 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 605 A/2020. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia se referă, mai întâi, la derularea procedurii legislative cu privire la actul normativ criticat, arătând că acesta a fost iniţiat de către un grup de deputaţi în anul 2019, cu denumirea „Propunere legislativă privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult“. Potrivit expunerii de motive ataşate propunerii legislative, scopul legii este perfectarea unor schimburi imobiliare între asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult şi Agenţia Domeniilor Statului, astfel încât asociaţiile să beneficieze de suprafeţe de teren comasate, iar Agenţia Domeniilor Statului să primească terenuri de suprafeţe egale cu cele cedate, dar situate la nivelul mai multor localităţi de pe raza judeţelor. Este detaliat apoi parcursul legislativ la Senat şi, respectiv, la Camera Deputaţilor. În continuare sunt expuse motivele de neconstituţionalitate a legii, reţinute, în esenţă, în cele ce urmează. (1) Susţinerea privind încălcarea
art. 1 alin. (5) coroborat cu
art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie 4. Se arată că, potrivit art. 2 din lege, „Terenurile agricole din extravilan, prevăzute la art. 1 aflate în proprietatea asociaţiei agricole a unităţilor de cult, precum şi cele dobândite ulterior de această asociaţie prin donaţie de la unităţile de cult care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce au aparţinut acestora, conform prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi reorganizate prin comasare la cererea asociaţiei agricole prin schimburi de terenuri, de suprafeţe egale, cu Agenţia Domeniilor Statului pe amplasamente agreate“, schimburi care, potrivit art. 4 alin. (1) din lege, urmează a fi făcute „fără plata unor diferenţe între valorile de circulaţie a terenurilor“. Totodată, potrivit art. 5 din lege, „prin derogare de la prevederile
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, transferurile drepturilor de proprietate realizate în condiţiile prezentei legi sunt scutite de la plata impozitului pe venitul obţinut din transferul terenurilor agricole“. 5. În opinia autorilor sesizării, măsurile instituite prin dispoziţiile citate constituie ajutoare de stat. Astfel, potrivit
art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, prin ajutor de stat se înţelege „avantaj economic acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre“. Având în vedere că schimburile de terenuri nu sunt supuse regulilor economiei de piaţă, realizându-se „fără plata unor diferenţe între valorile de circulaţie a terenurilor“, precum şi faptul că beneficiarii schimburilor sunt scutiţi de la plata impozitului pe venitul obţinut din operaţiune, ţine de domeniul evidenţei faptul că legea instituie un avantaj economic în beneficiul asociaţiilor agricole ale unităţilor de cult. Potrivit
art. 2 alin. (1) lit. ţ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, prin surse sau resurse de stat se înţelege „fonduri publice sau ale autorităţilor instituţiilor ori întreprinderilor publice“, categorie căreia se circumscriu şi fondurile gestionate de Agenţia Domeniilor Statului, instituţie publică având personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Potrivit
art. 2 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, prin întreprindere se înţelege „orice entitate, indiferent de statutul juridic şi de modul de finanţare, inclusiv entităţile nonprofit, care desfăşoară o activitate economică“. 6. Prin urmare, sub aspectul evaluării existenţei ajutorului de stat, nu are nicio relevanţă împrejurarea că asociaţiile agricole ale unităţilor de cult nu au scop lucrativ, ci doar împrejurarea că acestea desfăşoară o activitate economică. Or, chiar scopul declarat al actului normativ, statuat la art. 1 din lege, este crearea unor structuri de exploatare a suprafeţelor agricole deţinute de asociaţiile agricole ale unităţilor de cult şi creşterea potenţialului de exploatare a acestora prin dezvoltarea unor ferme sau exploataţii agricole viabile economic. De altfel, având în vedere şi faptul că legislaţia în vigoare permite şi în prezent Agenţiei Domeniilor Statului efectuarea de schimburi de terenuri, se poate concluziona că prin legea analizată s-a urmărit sustragerea de la regulile economiei de piaţă, în dauna intereselor statului, a operaţiunilor de schimb având ca obiect terenurile indicate la art. 1 din lege, cu scopul declarat de a creşte viabilitatea economică a întreprinderilor exploatate de o categorie de persoane juridice de drept privat, respectiv de asociaţiile agricole ale unităţilor de cult. 7. Aşadar, instituind posibile măsuri de natura ajutoarelor de stat, la redactarea legii trebuia avută în vedere necesitatea respectării dispoziţiilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014