┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.340D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul Irinel Burian, avocat din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise, prin care solicită conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019 la Dosarul nr. 216D/2019, aflat pe rolul Curţii Constituţionale, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 45 alin. (2) lit. f) şi
alin. (3) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, sunt invocate alte dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, şi se arată că, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, se impune ca aceste dosare să fie conexate. 4. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei arată că lasă la aprecierea Curţii soluţionarea cererii de conexare. 5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere că dosarele la care se face referire se află în stadii procesuale diferite. 6. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată, în temeiul prevederilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, întrucât cererea vizează conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de judecată, cu alte dosare, aflate în stadiul de raport, astfel încât, în lipsa identităţii de stadiu procesual, conexarea acestora este exclusă. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, în raport cu
art. 1 alin. (5) şi
art. 21 din Constituţie. Susţine că prevederile de lege criticate referitoare la hotărârile „privind patrimoniul“ sunt neclare, imprecise şi creează incertitudine în ceea ce priveşte întinderea sau delimitarea obiectului hotărârii supuse aprobării cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie, astfel încât pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicaţii patrimoniale, ar avea nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepţie. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la exigenţele de calitate a legilor, spre exemplu,
Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau
Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei în principal ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituţionalitate vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei judecătoreşti. În subsidiar, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, normele de lege nu pot prezenta o precizie absolută.