Inapoi la Cautare

DECIZIE 764 /2016


asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 17.01.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (17.01.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Marieta Safta - prim-magistrat-asistent


    1. Pe rol se află pronunţarea asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere, formulată de Guvernul României.

    2. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.935 din 24 octombrie 2016, formând obiectul Dosarului nr. 2.323A/2016.

    3. În motivarea sesizării se susţine că prevederile criticate "instituie un regim legal de excepţie, în favoarea unei categorii restrânse de cetăţeni, într-o formă care încalcă, într-un spaţiu restrâns, mai multe prevederi din legea fundamentală şi din alte legi aflate în vigoare. Raţiunile acestui sistem de privilegii nu sunt nici măcar argumentate la un nivel corespunzător, astfel încât legea criticată reprezintă rezultatul unui proces legislativ în care imperativele care decurg din Constituţie, legi şi normele de morală trebuie respectate". Se arată în acest sens că, "prin amendamentele adoptate, se reglementează la pct. 6 al art. I acordarea unei indemnizaţii suplimentare şi la art. II asimilarea regimului de salarizare din întregul sistem public instituţional al protecţiei mediului cu cel al personalului din cadrul Gărzii forestiere, fără a avea o fundamentare adecvată financiar şi fără a indica sursa fondurilor suplimentare necesare.[...] Prin această prevedere, sfera beneficiarilor salariilor de bază devine foarte largă iar din actul normativ adoptat de Parlament lipseşte cu desăvârşire orice estimare a acestui număr şi a impactului financiar asupra bugetului de stat care va trebui să suporte plata acestora." Se încalcă astfel, în opinia Guvernului, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie suficient de precisă, previzibilă, în scopul de a oferi securitate juridică destinatarilor săi.

    4. În continuare se susţine încălcarea, prin textele criticate, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât acestea "instituie o categorie juridică pe care o putem defini fără dubiu ca fiind un privilegiu, anume privilegiul obţinerii unor venituri suplimentare de către o anumită categorie de personal din sistemul public, fără ca aceste privilegii să fie în legătură firească, logică, raţională, cu activitatea desfăşurată de titularii acelor funcţii publice sau în legătură cu constrângerile pe care le are o persoană titulară a acelor categorii de funcţii publice." Potrivit Guvernului, "norma adoptată creează prin ea însăşi o dublă discriminare între persoanele din aceeaşi categorie, respectiv a nivelului de salarizare a funcţionarilor publici din întregul sistem public şi cei din sistemul public de protecţie a mediului." Astfel, "nu indică condiţiile specifice care ar diferenţia această categorie socioprofesională (oarecum imprecis determinată), de celelalte categorii [...] în aşa fel încât să se poată asigura fundamentarea pertinentă şi concludentă a unei reglementări diferite. În condiţiile absenţei oricărei distincţii pertinente, de această natură, [...] norma devine profund discriminatorie, deoarece consolidează drepturi suplimentare în mod arbitrar unei anumite categorii socioprofesionale, încălcându-se astfel principiul fundamental al egalităţii în faţa legii.[...] Orice regim care acordă drepturi suplimentare unei anumite categorii trebuie să fie justificat de considerente care ţin de limitele pe care acele categorii le au."

    5. Se mai susţine că prevederile criticate încalcă şi dispoziţiile constituţionale ale art. 111, referitoare la informarea Parlamentului, precum şi pe cele ale art. 138 alin. (5) potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Astfel, "prin neindicarea sursei de finanţare în expunerea de motive a propunerii legislative, asupra proiectului în discuţie planează un viciu de neconstituţionalitate". Se arată că, în acelaşi sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice dispune ca în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget trebuie să se prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor, scop în care Guvernul, prin ordonatorii principali de credite în domeniul în care se iniţiază proiecte de acte normative, şi Ministerul Finanţelor Publice vor elabora fişa financiară, care se ataşează la expunerea de motive. Se invocă şi prevederile art. 7 din Legea nr. 24/2000 referitoare la posibilitatea Parlamentului de a solicita Guvernului accesul la datele şi informaţii pentru evaluarea preliminară a impactului propunerilor legislative.

    6. Se invocă şi principiile care stau la baza responsabilităţii fiscal-bugetare, prevăzute de Legea nr. 69/2010, şi anume principiul transparenţei, principiul stabilităţii, principiul responsabilităţii fiscale, principiul echităţii, principiul eficienţei, principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice. De asemenea se susţine că nu sunt respectate prevederile art. 15-17 ale aceleiaşi legi. Se apreciază că este relevantă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în care s-a reţinut necesitatea ca iniţiativa legislativă să conţină informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, şi anume modificări ale cheltuielilor bugetare, precum şi la calculele privind fundamentarea acestor modificări (deciziile nr. 1.354/2010, nr. 1.358/2010, nr. 1.360/2010). Per a contrario, ori de câte ori o astfel de analiză nu însoţeşte o iniţiativă legislativă, se reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 138 alin. (5).

    7. Faţă de cele arătate se apreciază că "impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung, conţine informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, şi anume la modificări ale cheltuielilor bugetare, precum şi la calculele privind fundamentarea acestor modificări." Prin urmare, "măsurile propuse prin proiectul de lege au impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat întrucât pentru plata salariilor ar trebui acordate sume suplimentare pentru echilibrarea bugetelor." Astfel, "în raport de influenţele financiare generate de aplicarea normelor adoptate, se creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţa neîncadrării în Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO) în anii 2017, 2018 şi 2019 şi a nerespectării obligaţiilor ce revin României, derivate din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare".

    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

    9. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.484 din 3 noiembrie 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

    10. Astfel, răspunzând criticilor formulate în raport de art. 1 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că "prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate respectă pe deplin aceste cerinţe, întrucât soluţiile normative reglementate sunt temeinic fundamentate, luându-se în considerare atât interesul social, cât şi impactul acestora asupra legislaţiei specifice în vigoare".

    11. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie se arată că, "având în vedere faptul că problematica tăierilor ilegale de arbori are o importanţă naţională deosebită, vizând chiar siguranţa naţională, se impune în mod obiectiv ca personalul angajat în structura nou-înfiinţată să fie salarizat în mod corespunzător gradului de dificultate şi de periculozitate la care este expus. Pe lângă reducerea volumului de lemn tăiat ilegal, înfiinţarea Gărzilor forestiere determină realizarea unor venituri suplimentare la bugetul de stat, provenite din amenzi contravenţionale şi confiscări de material lemnos, motiv pentru care legiuitorul a apreciat că personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi din cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia beneficiază de indemnizaţii de grad profesional." Or, oportunitatea adoptării unui act normativ reprezintă unul dintre atributele fundamentale ale competenţei legislative a Parlamentului, care derivă din dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, iar din analiza sesizării de neconstituţionalitate nu reiese că, din perspectiva autorului, se instituie încălcarea unor drepturi. Se apreciază că norma juridică dedusă controlului de constituţionalitate nu reprezintă o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii, pentru că se aplică în mod nediscriminatoriu, indemnizaţiile reglementate evidenţiind dificultatea şi periculozitatea exercitării atribuţiilor de serviciu ale acestei categorii de personal silvic. Principiul egalităţii în drepturi nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situaţii egale, în timp ce situaţiile care în mod obiectiv sunt diferite, justifică un tratament diferit. Se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 108 din 14 februarie 2006 şi nr. 693 din 17 octombrie 2006, prin care s-a statuat că sporurile, primele şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în anumite perioade de timp, le poate suspenda sau anula.

    12. În punctul de vedere formulat se semnalează şi faptul că, în cauză, nu este vorba despre o propunere legislativă, ci de proiectul unei legi de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, motiv pentru care este neîntemeiată şi susţinerea referitoare la încălcarea art. 111 din Constituţie. Cât priveşte invocarea art. 138 alin. (5) din Constituţie se arată că în cuprinsul acestora legiuitorul nu se referă la existenţa in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la îndeplinirea unor condiţii prealabile: previzionarea, respectiv anticiparea cheltuielilor în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat, pentru a fi acoperite în mod cert în cursul anului bugetar. Or, prevederile art. II ale legii criticate vizează în mod direct cheltuieli bugetare începând cu anul 2017, nefiind incidente pentru anul 2016, situaţie care ar fi implicat modificări în structura bugetului pe anul în curs şi ar fi necesitat o intervenţie neaşteptată în execuţia bugetară a acestui an. De altfel, nicio dispoziţie constituţională nu prevede/nu impune ca amendamentul parlamentar să nu poată avea ca obiect crearea/sporirea unei cheltuieli publice. Parlamentul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie acordate funcţionarilor plătiţi din bugetul de stat, în funcţie de prerogativele funcţiei, de riscurile asumate, ca şi de impactul social al activităţii depuse. Astfel, acesta poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare, având în vedere caracterul obiectiv rezonabil al măsurii dispuse.

    13. Dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 nu sunt incidente situaţiei examinate, întrucât sunt aplicabile propunerilor legislative provenite de la deputaţi/senatori/cetăţeni, în cazul de faţă fiind vorba despre un proiect de lege iniţiat de Guvern, iar norma juridică are caracter supletiv. În prezenta împrejurare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, sesizate în fond cu examinarea proiectului de lege, au primit punctul de vedere al Guvernului prin Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, în acord cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) din Constituţie.

    14. Preşedintele Senatului a transmis, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.802 din 9 noiembrie 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic