Inapoi la Cautare

DECIZIE 747 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 19.01.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (19.01.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Mihaela Ionescu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Valeria Croitoru în Dosarul nr. 2.785/299/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 346D/2016.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, au fost comunicate note de şedinţă de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Direcţia Economică, prin care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea jurisprudenţei instanţei de control constituţional.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 15 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.785/299/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014. Excepţia a fost ridicată de recurenta-reclamantă Valeria Croitoru în soluţionarea recursului formulat, printre alţii, de aceasta, împotriva Deciziei civile nr. 2.125A din 19 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 2.785/299/2011, având ca obiect "pretenţii - Legea nr. 9/1998", respectiv obligarea pârâtei la plata sumelor stabilite prin Hotărârea nr. 3.527 din 28 ianuarie 2008, emisă de prefectul municipiului Bucureşti, şi Decizia de validare, emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cu nr. 628 din 24 aprilie 2008.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), întrucât Legea nr. 164/2014 este o lege ordinară, care nu are caracter penal sau contravenţional, aşa încât, din punct de vedere constituţional şi legal, prevederile ei trebuie aplicate actelor administrative emise ulterior apariţiei sale. De asemenea, susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, întrucât creează discriminare între beneficiarii Legii nr. 9/1998 care au încasat sumele cuvenite din despăgubiri, conform normelor de aplicare a Legii nr. 9/1998, într-un termen de cel mult 2 ani consecutivi şi beneficiarii Legii nr. 9/1998 care, datorită indolenţei statului român, nu au reuşit încă să încaseze aceste despăgubiri, însă sunt obligaţi să accepte plata acestora eşalonat, pe o perioadă de 5 ani. Consideră că sintagma "tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015", cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, aduce un grav prejudiciu patrimonial beneficiarilor Legii nr. 9/1998. Astfel, prin prevederile Legii nr. 164/2014 se îngrădeşte dreptul de proprietate, întrucât, iniţial, prin Legea nr. 9/1998, statul acorda despăgubirile în tranşe anuale, în 2 ani consecutivi, în cuantum de 40% şi 60%, iar în prezent, a revenit asupra propriei decizii.

    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că textele de lege criticate nu au caracter retroactiv şi, în acest sens, face referire la practica constantă a instanţei de contencios constituţional, potrivit căreia o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (deciziile Curţii Constituţionale nr. 330 din 27 noiembrie 2001, nr. 458 din 2 decembrie 2003 şi nr. 294 din 6 iulie 2004). În ceea ce priveşte art. 44 şi art. 136 din Constituţie apreciază că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 1 octombrie 2015). Apreciază că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind un termen de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită de reeşalonare a unor debite ale statului pe o durată de 5 ani poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege. Reţine că, în ceea ce priveşte constituţionalitatea eşalonării plăţii unor sume datorate de stat, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 şi Decizia nr. 188 din 2 martie 2010. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că eşalonarea, pe o durată de 5 ani, a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar sunt constituţionale. În aceste condiţii, instanţa apreciază că eşalonarea pe o perioadă de 5 ani a plăţii sumelor reprezentând despăgubiri este o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii, urmăreşte principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că prin această măsură statul afectează esenţa dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie apreciază că aplicarea unui regim juridic diferit în timp nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. Altfel spus, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. În final, cât priveşte dispoziţiile art. 21, 52 şi 124 din Constituţie, apreciază că textele criticate nu aduc nicio încălcare acestor principii constituţionale, nefiind în discuţie îngrădirea dreptului de acces la justiţie sau încălcarea principiilor de înfăptuire a justiţiei, fiind valabile considerentele referitoare la faptul că instituirea unui mecanism de plată eşalonată a sumelor nu este de natură să aducă atingere dreptului însuşi astfel recunoscut şi nici dreptului de acces la instanţă, atât timp cât prevederile legale care îl instituie sunt circumstanţiate în mod corespunzător cu privire la condiţiile de plată, durata de eşalonare şi altele.

    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

    8. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile criticate din Legea nr. 164/2014 nu aduc atingere principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în faţa legii, în condiţiile în care se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei după intrarea în vigoare a acestora, având domeniul lor propriu de aplicare şi nu se aplică unor raporturi juridice finalizate în temeiul actului normativ anterior. Mai mult, faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 21 ianuarie 2015). Cât priveşte critica referitoare la noua eşalonare a despăgubirilor invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013. În ceea ce priveşte invocarea dreptului la un proces echitabil şi înfăptuirea justiţiei consideră că aceste susţineri nu pot fi primite, acordarea despăgubirilor în cinci tranşe, mod diferit de cel stabilit în temeiul legii vechi, fiind o măsură justificată şi de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul, întrucât nu se neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci se instituie aplicarea unui nou sistem de acordare.

    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic