Inapoi la Cautare

DECIZIE 726 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 12.08.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (12.08.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Cristian Mădălin Stîngă în Dosarul nr. 543/1.372/2015/a7 al Tribunalului pentru minori şi familie Braşov, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 368 D/2016.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând trimitere la argumentele formulate în Dosarul nr. 153 D/2016, prin care, în esenţă, s-a reţinut că noţiunea de "subiect pasiv" este definită în teoria generală a dreptului, că aceasta a fost întotdeauna definită ca reprezentând persoana care este titulara valorii sociale ocrotite.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 21 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 543/1.372/2015/a7, Tribunalul pentru minori şi familie Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Cristian Mădălin Stîngă într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii, în concurs, a unor infracţiuni de trafic de minori.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, în cauza penală dedusă judecăţii, autorului excepţiei i-au fost aplicate prevederile art. 38 din Codul penal în condiţiile traficării a două persoane minore în aceleaşi condiţii de loc şi de timp. Este subliniat faptul că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a încetării aplicabilităţii Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 49 din 4 iunie 2007 privind încadrarea juridică a faptei de trafic de persoane, comisă asupra mai multor persoane, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, precum şi a reglementării în cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal a condiţiei unicităţii subiectului pasiv în cazul concursului de infracţiuni, în sarcina sa a fost reţinută săvârşirea unui concurs de două infracţiuni de trafic de minori, şi nu o infracţiune continuată. Se arată, în acest sens, că prevederile art. 35 alin. (1) din Codul penal definesc infracţiunea continuată ca fiind o infracţiune săvârşită la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, definiţie ce trebuie coroborată cu prevederile art. 238 din Legea nr. 187/2012, conform cărora condiţia unităţii subiectului pasiv al infracţiunii continuate este îndeplinită şi atunci când: a) bunurile ce constituie obiectul infracţiunii se află în coproprietatea mai multor persoane; b) infracţiunea a adus atingere unor subiecţi pasivi secundari diferiţi, dar subiectul pasiv principal este unic.

    6. Se arată că sintagmele "subiect pasiv" şi "acelaşi subiect pasiv" din cuprinsul textului criticat nu sunt definite nici în cuprinsul Codului penal, nici în cuprinsul Codului de procedură penală şi că acestea sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, ambiguitate ce afectează principiul securităţii raporturilor juridice, prima condiţie ce asigură aplicabilitatea dreptului fiind suficienta sa definire. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la hotărârile din 4 mai 2000 şi 25 ianuarie 2007, pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Sissanis împotriva României, paragraful 66, prin care instanţa europeană a subliniat necesitatea asigurării standardului de calitate a legii, ca premisă a respectării principiului legalităţii incriminării, dar şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi nr. 362 din 7 mai 2015.

    7. Din interpretarea, per a contrario, a dispoziţiilor legale criticate se deduce că, atunci când actele materiale săvârşite sunt îndreptate împotriva unor subiecţi pasivi diferiţi, suntem în prezenţa unui concurs real sau formal de infracţiuni. Se observă că subiectul pasiv principal al tuturor infracţiunilor este, în mod generic, statul, iar subiect pasiv secundar persoana căreia îi este lezat un drept, prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. De asemenea este subliniat faptul că subiectul pasiv secundar al unei infracţiuni nu trebuie confundat cu persoana prejudiciată, aceasta din urmă putând fi diferită şi având la dispoziţie mijloace juridice specifice de realizare a intereselor sale procesuale. Se face trimitere la doctrină, clasificând subiectul pasiv al infracţiunii în subiect pasiv general şi subiect pasiv special. Se mai observă că există şi infracţiuni complexe, cum este cea de tâlhărie, în care actele materiale pot fi îndreptate împotriva unui singur patrimoniu, dar actele de violenţă pot viza două sau mai multe persoane. Se conchide că textul criticat încalcă dreptul la un proces echitabil şi principiul legalităţii incriminării, fiind, prin urmare, contrar normelor constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei.

    8. Tribunalul pentru minori şi familie Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, însă nu pentru neîndeplinirea unuia dintre criteriile prevăzute la art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ci pentru faptul că autorul excepţiei critică opţiunea legiuitorului de a defini concursul de infracţiuni conform politicii sale penale. Se arată că unitatea subiectului pasiv este singura diferenţă între actuala reglementare a concursului de infracţiuni şi cea prevăzută la art. 41 alin. (2) din Codul penal din 1969 şi că, asupra celor dintâi, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 54 din 24 februarie 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată o excepţie de neconstituţionalitate similară. Se susţine, de asemenea, că textul criticat este clar, precis şi previzibil, că definirea în cuprinsul codurilor a unor noţiuni reprezintă tot o opţiune a legiuitorului şi că, în lipsa unor asemenea definiţii, este avut în vedere sensul comun al termenilor.

    9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

    10. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că previzibilitatea normelor juridice presupune ca destinatarii acestora să aibă reprezentarea aspectelor în funcţie de care sunt obligaţi să îşi modeleze conduita şi că, deşi normele penale nu definesc noţiunea de "subiect pasiv", aceasta nu ridică probleme de înţelegere sau de interpretare. Se observă că doctrina este unitară în stabilirea aspectului că subiectul pasiv al unei infracţiuni este persoana fizică sau persoana juridică titulară a valorii sociale ocrotite şi care este vătămată sau periclitată prin infracţiune, sintagma criticată nefiind de natură a produce dificultăţi de interpretare. Se susţine, totodată, că această interpretare trebuie să fie una sistematică, sensul sintagmei "subiect pasiv" putând fi dedus din ansamblul normativ din care fac parte prevederile art. 35 alin. (1) din Codul penal. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 92 din 3 martie 2015, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011, nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 146 din 12 martie 2015, precum şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la hotărârile din 15 noiembrie 1996, 25 noiembrie 1996, 4 mai 2000 şi 9 noiembrie 2006, pronunţate în cauzele Cantoni împotriva Franţei, Wingrove împotriva Regatului Unit, Rotaru împotriva României, Leempoel & S. A. Ed. Cine Revue împotriva Belgiei.

    11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se susţine că prevederile art. 238 din Legea nr. 187/2012 explică dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Codul penal în anumite ipoteze speciale în care se menţine condiţia unităţii subiectului pasiv şi că textele criticate nu sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, acestea respectând cerinţele de calitate a legii prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Mai mult, se arată că textele criticate reprezintă voinţa legiuitorului, încadrându-se în politica penală a acestuia, aspect reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 837 din 8 decembrie 2015. Se susţine că, din interpretarea sistematică şi teleologică a dispoziţiilor legale criticate, rezultă, cu claritate, sensul sintagmei "subiect pasiv", dar că aplicarea concretă a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 238 din Legea nr. 187/2012 excedează competenţei Curţii Constituţionale.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic