Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Bianca Drăghici - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, excepţie ridicată de Oprea Costăchină în Dosarul nr. 1.245/33/2013 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 178D/2014. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin art. 16 din Constituţie, deoarece legiuitorul, în funcţie de situaţia concretă a persoanei îndreptăţite de a beneficia de aceste despăgubiri, este liber să opteze atât în privinţa măsurilor reparatorii, cât şi a întinderii şi a modalităţii de acordare a acestora. Acest criteriu nu este arbitrar, întrucât cadrele militare din armata regală au fost supuse unor umilinţe şi nedreptăţi. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.245/33/2013, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961. 5. Excepţia a fost ridicată de Oprea Costăchină cu ocazia soluţionării unei cereri având ca obiect anulare act administrativ fiscal. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul, în esenţă, apreciază că viciul de neconstituţionalitate al textului criticat este dat de utilizarea expresiei "armată regală". Consideră că, prin folosirea acestei expresii, se introduce, în mod discriminatoriu, condiţia ca fostele cadre militare active care beneficiază de reparaţiile morale şi materiale prevăzute de lege să fi făcut parte din armata română anterior datei de 30 decembrie 1947. Susţine că introducerea unei astfel de condiţii nu are absolut nicio justificare principială şi morală, întrucât în toate regimurile politice militarii activi au făcut şi fac parte toţi din aceeaşi armată, adică din armata care s-a aflat/se află în slujba României şi a poporului român, nu în slujba unui conducător, a unui partid sau a oricărei alte instituţii sau organizaţii. Prin urmare, militarilor sau foştilor militari nu li se pot acorda drepturi în mod discriminatoriu, în funcţie de perioada în care au făcut parte din cadrele militare active, întrucât armata română a servit întotdeauna interesele României şi ale poporului român. 7. De asemenea, arată că din titlul
Legii nr. 226/2011 rezultă că nu s-a avut în vedere excluderea de la aplicarea ei a fostelor cadre militare active care au intrat în armată după data de 30 decembrie 1947. Totodată, susţine că scopul enunţat în chiar titlul legii este dezvoltat în art. 1, în care se arată că criteriul în baza căruia se acorda dreptul la reparaţii morale şi materiale îl constituie îndepărtarea abuzivă din armată "din considerente politice, religioase, etnice sau sociale". Restrângerea aplicării legii la fostele cadre militare active "combatante în rândurile armatei regale române" înseamnă introducerea în mod nejustificat a unui criteriu discriminatoriu. 8. Consideră că, prin dispoziţiile de lege criticate, fostelor cadre militare active care au fost îndepărtate din armată li se acordă unele reparaţii morale şi materiale nu pentru că au făcut parte din armata regală, ci pentru că această îndepărtare s-a făcut în mod abuziv, caracterul abuziv al îndepărtării din armată fiind stabilit de prevederile art. 3 alin. (1) din lege. 9. Arată că între motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere, enumerate în mod limitativ în
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 226/2011, nu se regăseşte şi acela ca respectivul cadru militar să fi făcut parte din "armata regală". Faptul că enumerarea este una limitativă rezultă în mod explicit chiar din art. 3 alin. (3) lit. b), prin care se dispune că: "Nu pot avea calitatea de cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată, cei care... au fost îndepărtaţi din armată pentru alte motive decât cele prevăzute la alin. (1)". Prin urmare, discriminarea între cadrele militare active care au făcut parte din "armata regală" şi celelalte cadre militare este nejustificată, atât timp cât motivele care fac ca îndepărtarea din armată să fie considerată abuzivă sunt cele enumerate în mod limitativ. 10. În final, consideră că expresia "armata regală" utilizată în
art. 1 din Legea nr. 226/2011 este, aşadar, discriminatorie şi în neconcordanţă atât cu titlul legii, cât şi cu celelalte dispoziţii ale acesteia, fiind astfel străină de scopul legii (acordarea de compensaţii celor înlăturaţi din armată pe criterii politice) şi încălcând normele de tehnică legislativă privind fluenţa şi coerenţa reglementării. 11. Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat reglementează un domeniu distinct, fixează cadrul legal al răspunderii, conţinând norme cu caracter special şi nicidecum discriminatorii între militari sau între militari şi alte categorii de persoane.