Inapoi la Cautare

DECIZIE 591 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 28.09.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (28.09.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    10. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Textele criticate au următorul cuprins: "(5) Suma stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut în următorul tabel:

	

┌───────────┬───────────────┐
│ Rangul │Coeficientul de│
│localităţii│ corecţie │
├───────────┼───────────────┤
│ 0 │ 8,00 │
├───────────┼───────────────┤
│ I │ 5,00 │
├───────────┼───────────────┤
│ II │ 4,00 │
├───────────┼───────────────┤
│ III │ 3,00 │
├───────────┼───────────────┤
│ IV │ 1,10 │
├───────────┼───────────────┤
│ V │ 1,00 │
└───────────┴───────────────┘


    (5^1) Ca excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor alin. (3)-(5) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

    a) au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

    b) au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a)".

    12. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, autoarea invocă prevederile cuprinse în art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

    13. Curtea Constituţională, cu precădere în jurisprudenţa sa mai recentă, a pronunţat decizii prin care a ridicat la rang constituţional standardele de calitate a legii, precum previzibilitatea, claritatea, accesibilitatea. Întrucât niciunul dintre aceste standarde nu este expres menţionat în vreunul dintre articolele din Constituţie, Curtea şi-a întemeiat raţionamentele pe dispoziţiile art. 1 alin. (3), potrivit cărora "România este stat de drept" şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Curtea a invocat inclusiv dispoziţii ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul controlului respectării de către legislaţia primară a exigenţelor privind calitatea legii.

    14. Astfel, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, că "pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de precizie, claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011) [paragraful 44]".

    15. La fel de adevărat este însă că, în jurisprudenţa sa, de pildă în Decizia nr. 275 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 17 iulie 2014, Curtea a reţinut că "Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. În acelaşi sens a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de pildă prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, arătând că «oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară»".

    16. Din coroborarea considerentelor celor două decizii precitate ale Curţii, rezultă că standardele de calitate a legii tolerează, ca fiind inevitabil sau chiar dezirabil, un minim de incertitudine şi interpretabilitate a legii, care se cer a fi soluţionate de către judecători. Din acest motiv susţinerea autoarei excepţiei, potrivit căreia "interpretarea normei legale nu trebuie să depindă de judecător sau de un alt interpret", apare ca nerealistă şi contrară spiritului şi literei Constituţiei şi, în special, art. 126 alin. (1) al acesteia, potrivit căruia "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege",.

    17. Examinând conţinutul şi forma dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea reţine că elementul de incertitudine şi/sau interpretabilitate a acestora este acceptabil din punctul de vedere al standardelor constituţionale de calitate a legii, revenind instanţelor judecătoreşti sarcina stabilirii sensului acestora.

    18. Jurisprudenţa Curţii în materia respectării standardelor de calitate a legii, inspirată, adesea, de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, este una dintre faţetele cele mai semnificative ale exercitării atribuţiilor sale constituţionale. În acelaşi timp, însă, principiile urmate de Curte în pronunţarea jurisprudenţei sale în această materie pretind un respect deplin al delimitării de atribuţii şi competenţe ale instituţiilor de rang constituţional. Astfel, în Decizia nr. 225 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 241 din 15 aprilie 2010, Curtea a reţinut că atribuţia definitorie a puterii judecătoreşti este înfăptuirea justiţiei, iar în Decizia nr. 146 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 12 mai 2016, a reţinut că "aprecierea asupra modului de interpretare şi aplicare a legii la speţa dedusă judecăţii de către autorităţile publice incidente în cauză aparţine instanţelor de drept comun, în cadrul controlului judiciar realizat de acestea, iar nu Curţii Constituţionale" [paragraful 23].

    19. Curtea mai reţine că simplul fapt că un text legal este interpretabil nu reprezintă eo ipso un temei de a considera că sunt încălcate standardele constituţionale de calitate a legii. Pentru a se ajunge la o asemenea concluzie este necesar să fie evidenţiate în mod clar încălcări de o anumită gravitate a standardelor de calitate a legii. În caz contrar, dacă Curtea ar reţine că orice normă legală interpretabilă este şi o normă legală neconstituţională, dispoziţiile art. 126 alin. (1) din Constituţie ar fi lipsite de efecte juridice.

    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic