Inapoi la Cautare

DECIZIE 589 /2021


asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 20.01.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (20.01.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

, declară dezbaterile închise.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    10. Prin Adresa nr. 5/6.174 din 8 septembrie 2021, primministrul Guvernului a sesizat Curtea Constituţională cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei
 a fost comunicată ulterior Guvernului.

    11. Prin cererea formulată se arată că moţiunea de cenzură înregistrată cu nr. 2MC din 3 septembrie 2021 a fost depusă la Cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi la Cabinetul preşedintelui Senatului. Ulterior, în zilele de 6 şi 7 septembrie 2021, la acest document au fost anexate alte tabele conţinând semnături ale parlamentarilor iniţiatori ai moţiunii de cenzură. La data de 7 septembrie 2021, preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat prim-ministrului moţiunea de cenzură nr. 2MC însoţită atât de tabelele iniţiale de semnături, cât şi de noile înscrisuri. Totodată, preşedintele Camerei Deputaţilor a comunicat şi faptul că, din cauza lipsei de cvorum la nivelul Birourilor permanente reunite, nu a putut fi stabilită data şedinţei comune consacrate prezentării moţiunii de cenzură comunicate.

    12. Referitor la documentele comunicate de preşedintele Camerei Deputaţilor se arată că tabelele iniţiale de semnături prezintă numeroase aspecte de neregularitate (semnături fotocopiate/scanate, semnături ce cuprind ştersături/corecturi, suspiciuni privind veridicitatea semnăturilor), iar tabelele ulterioare cuprind un număr de 34 de semnături olografe (11 din adresa grupurilor AUR şi 23 din adresa grupurilor USR). Se menţionează că motivul pentru care s-a ajuns la depunerea noii liste de semnături (cele 34 de semnături) a fost neîndeplinirea condiţiei de validitate privind semnăturile iniţiatorilor, motiv invocat în cadrul discuţiilor din Birourile permanente reunite. Se concluzionează că în data de 3 septembrie 2021, data iniţierii şi depunerii moţiunii de cenzură, 34 de semnături nu erau anexate în forma prevăzută de lege pentru a atesta în mod indubitabil voinţa expresă, individuală şi unilaterală a respectivilor parlamentari de a iniţia această moţiune de cenzură. Astfel, la data depunerii moţiunii de cenzură, aceasta nu a fost semnată valid decât de 90 de parlamentari, ceea ce reprezintă mai puţin de o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor (117). Prin urmare, completarea documentului cu aceste noi semnături, prin înlocuirea semnăturilor nevalide, este de natură să susţină faptul că Guvernului i-a parvenit un document diferit faţă de cel depus de iniţiatori la data de 3 septembrie 2021.

    13. Cu privire la admisibilitatea prezentei cereri se arată că prim-ministrul este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională şi că autorităţile publice aflate în conflict, respectiv Parlamentul şi Guvernul, pot fi părţi într-un conflict juridic de natură constituţională. În acest sens, se face referire la Decizia nr. 358 din 30 mai 2018
, precum şi la jurisprudenţa menţionată în cuprinsul acestei decizii.

    14. Referitor la noţiunea de conflict juridic de natură constituţională se fac referiri la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concluzionându-se, raportat la cauza de faţă, că o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea art. 113 alin. (2) din Constituţie
 se constituie într-o conduită neconstituţională, neloială şi abuzivă faţă de autoritatea executivă.

    15. Situaţia litigioasă generată are un caracter juridic, întrucât vizează aspecte procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Nesocotirea condiţiilor de validitate necesare pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură are ca efect vicierea etapelor ulterioare: prezentarea, dezbaterea şi, eventual, adoptarea respectivei moţiuni de cenzură.

    16. Situaţia juridică litigioasă are natură constituţională, având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra Guvernului. Se precizează că cererea are în vedere interpretarea art. 113 alin. (2) din Constituţie
 prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlament, care, dacă vor fi considerate contrare normelor constituţionale, înseamnă că au generat un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului.

    17. Se arată că cererea este admisibilă, întrucât este singurul mecanism prin care Guvernul poate învesti Curtea Constituţională cu verificarea aspectelor de neregularitate ale moţiunii de cenzură depuse. Se arată că atacarea eventualei hotărâri de adoptare a moţiunii de cenzură este o cale de atac ineficientă din perspectiva Guvernului, întrucât prim-ministrul nu deţine calitatea de titular al dreptului de sesizare a Curţii în această din urmă ipoteză.

    18. Se arată că argumentele cuprinse în Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010
 referitoare la interdicţia împiedicării prezentării şi refuzului de a dezbate o moţiune de cenzură au privit o altă situaţie juridică, şi anume angajarea răspunderii Guvernului, astfel că situaţia de faţă, în care s-a depus o moţiune de cenzură neprovocată, este una diferită de cea analizată în precedent. În cauza de faţă, premisa esenţială care face imposibile împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură este însăşi constituţionalitatea iniţierii, depunerii şi comunicării moţiunii de cenzură. Rezultă că cele arătate în decizia antereferită sunt valabile numai dacă s-au constatat valabilitatea semnăturilor iniţiatorilor şi întrunirea numărului minim de semnatari cerut de Constituţie. În caz contrar o moţiune de cenzură nu îşi poate urma parcursul parlamentar, aceasta neputându-se constitui, prin voinţa politică a majorităţii parlamentare, într-un act producător de efecte juridice al Parlamentului. Se subliniază că prin nerespectarea art. 113 alin. (2) din Constituţie
 ar fi afectat principiul separaţiei puterilor în stat.

<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic