Inapoi la Cautare

DECIZIE 568 /2022


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 02.04.2023, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (02.04.2023) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedură penală
, excepţie ridicată de Simo Marton în Dosarul nr. 22.563/197/2019 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală. Cauza formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.099D/2019.

    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că textul criticat nu are legătură cu fondul cauzei în care a fost ridicată.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 22.563/197/2019, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedură penală
. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Simo Marton în cadrul unei cauze penale.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că neincluderea măsurii preventive a controlului judiciar în categoria măsurilor preventive a căror durată se deduce din pedeapsa aplicată contravine principiului nediscriminării prevăzut de art. 16 din Constituţie
. Astfel, obligaţiile impuse în temeiul măsurii preventive a controlului judiciar, în special obligaţia de a nu părăsi localitatea, sunt de natură a genera o limitare a libertăţii individuale egală cu cea rezultată din măsura preventivă a arestului la domiciliu. Cele două măsuri preventive, arestul la domiciliu şi controlul judiciar cu obligaţia de a nu părăsi localitatea, au acelaşi efect, mai ales în ceea ce priveşte posibilitatea de a desfăşura activităţi lucrative. Atunci când a ales să nu includă măsura preventivă a controlului judiciar în categoria măsurilor preventive privative de libertate ce se deduc din pedeapsa aplicată, legiuitorul nu a avut în vedere situaţia persoanelor care nu lucrează în localitatea de domiciliu şi al căror loc de muncă presupune deplasări frecvente în afara localităţii. Autorul a arătat că, prin aplicarea măsurii controlului judiciar cu obligaţia de a nu părăsi localitatea, a fost împiedicat să îşi desfăşoare activitatea profesională. Din această perspectivă, apreciind că efectul unei astfel de obligaţii stabilite în cuprinsul măsurii preventive a controlului judiciar este acelaşi cu cel al măsurii preventive a arestului la domiciliu, a apreciat că dispoziţia criticată este discriminatorie.

    6. Judecătoria Braşov - Secţia penală consideră că excepţia este neîntemeiată. Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituţie
, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, egalitatea nu presupune uniformitate. Principiul egalităţii în drepturi nu împiedică aplicarea unui tratament juridic diferit pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare obiectivă şi raţională. Instanţa a apreciat ca fiind neîntemeiate susţinerile petentului referitoare la echivalenţa efectelor celor două măsuri preventive, având în vedere că, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 115 din 28 februarie 2019
, măsura controlului judiciar, spre deosebire de măsura arestului la domiciliu, nu este o măsură privativă de libertate. Chiar şi în ipoteza instituirii obligaţiei de a nu părăsi o anumită limită teritorială, îşi păstrează natura juridică de măsură restrictivă de libertate.

    7. Potrivit art. 221 alin. (1) din Codul de procedură penală
, arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta. Astfel, în cazul arestului preventiv, inculpatul este obligat, pe durata luării măsurii, să se afle într-un loc anume desemnat, din această perspectivă măsura preventivă a arestului la domiciliu având aceeaşi natură cu arestul preventiv. Pe de altă parte, în cazul controlului judiciar sau al controlului judiciar pe cauţiune, se poate impune interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, ceea ce reprezintă doar o restrângere a exerciţiului la liberă circulaţie şi nu o privare de libertate.

    8. Opţiunea legiuitorului de a deduce din pedeapsa aplicată durata arestului la domiciliu este justificată de faptul că această măsură reprezintă o privare de libertate a inculpatului. În schimb, întrucât măsura preventivă a controlului judiciar reprezintă doar o restrângere a dreptului la libera circulaţie, această măsură nu are caracterul şi nici intensitatea unei privări de libertate, nefiind justificată deducerea sa din pedeapsa aplicată. Reglementarea conţinută de textul criticat, în sensul că durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicată prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsă, fără să existe o prevedere similară în ceea ce priveşte măsura preventivă a controlului judiciar, apare ca fiind în deplină concordanţă cu art. 16 din Constituţie
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic