Inapoi la Cautare

DECIZIE 564 /2006


privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 04.07.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (04.07.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    Cu Adresa nr. XXXV/1.903 din 16 iunie 2006 secretarul general al Senatului a transmis Curţii Constituţionale sesizarea privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi. Sesizarea a fost formulată şi semnată, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, de un număr de 29 de senatori, şi anume: Mircea Dan Geoană, Nicolae Văcăroiu, Ion Solcanu, Otilian Neagoe, Radu Cristian Georgescu, Doru Ioan Tărăcilă, Ilie Sârbu, Ioan Chelaru, Dan Mircea Popescu, Viorel Arcaş, Ovidiu Teodor Creţu, Petre Daea, Cristian Diaconescu, Vasile Dîncu, Ion Florescu, Vasile Ion, Ion Moraru, Şerban Nicolae, Traian Novolan, Mihail Popescu, Ion Rădoi, Doina Silistru, Aurel Gabriel Simionescu, Viorel Ştefan, Sever Şter, Emil Răzvan Theodorescu, Ion Toma, Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu şi Ion Vărgău.

    Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.269 din 16 iunie 2006, formând obiectul Dosarului nr. 1.691 A/2006, şi este structurată în motive care vizează neconstituţionalitatea procedurii legislative urmate în adoptarea unor dispoziţii ale legii atacate şi motive care privesc neconcordanţa între anumite dispoziţii ale legii şi prevederile Constituţiei.

    Motivele care vizează neconstituţionalitatea procedurii legislative urmate în adoptarea unor dispoziţii ale legii

    Textele cuprinse în art. I al legii, privitor la modificarea şi completarea Codului de procedură penală, şi anume: pct. 7, referitor la art. 27 lit. c), pct. 12, referitor la art. 28^1 , pct. 15, referitor la art. 29 lit. c), pct. 19, referitor la art. 45 alin. 1^1 , pct. 25, referitor la art. 49 alin. 4, pct. 29, referitor la art. 55 alin. 1 şi 2, pct. 30, referitor la art. 56 alin. 3, pct. 32, referitor la art. 59 alin. 1, pct. 35, referitor la art. 61^1 , pct. 40, referitor la art. 72 alin. 2, nou-introdus, pct. 44, referitor la art. 86^2 alin. 7, pct. 46, referitor la art. 91 lit. a), pct. 48, referitor la art. 91^2 alin. 4 şi 5, pct. 50, referitor la art. 91^4, pct. 51, referitor la art. 91^6, pct. 54, referitor la art. 100 alin. 5, pct. 55, referitor la art. 104 alin. 5, nou-introdus, pct. 58, referitor la art. 137^1 alin. 1, pct. 66, referitor la art. 144 alin. 1^1, nou-introdus, pct. 68, referitor la art. 145 alin. 1^1, nou-introdus, pct. 70, referitor la art. 145 alin. 2^2 şi 2^3 , pct. 71, referitor la art. 145 alin. 3, pct. 94, referitor la art. 160^7 alin. 1 teza finală, pct. 95, referitor la art. 160^9 alin. 5, pct. 99, referitor la art. 172 alin. 1, pct. 101, referitor la art. 173 alin. 1, pct. 102, referitor la art. 176 alin. 1 lit. e), f), g), nou-introduse, pct. 105, referitor la art. 184 alin. 1, pct. 114, referitor la art. 203^1, nou-introdus, pct. 127, referitor la art. 228 alin. 1^1, nou-introdus, pct. 129, referitor la art. 228 alin. 6, pct. 134, referitor la art. 264 alin. 3, pct. 146, referitor la art. 294 alin. 1 şi 3, pct. 147, referitor la art. 296 alin. 2, pct. 152, referitor la art. 313, pct. 155, referitor la art. 323 alin. 3, pct. 193, referitor la art. 385^17 alin. 6, nou-introdus, pct. 216, referitor la art. 450 alin. 2, pct. 223, referitor la art. 481 alin. 1, pct. 225, referitor la art. 483 alin. 3, şi pct. 227, referitor la art. 486, au fost adoptate cu încălcarea principiului statului de drept, principiului suveranităţii naţionale, principiului supremaţiei Constituţiei şi principiului structurii bicamerale a Parlamentului, consacrate în art. 1, 2 şi în art. 61 alin. (2) din Constituţia României. Procedura de adoptare a textelor de lege menţionate contravine, de asemenea, dispoziţiilor art. 74 alin. (3) şi ale art. 75 alin. (3) din Constituţie.

    În acest sens se susţine că prin Legea de revizuire a Constituţiei nr. 429/2003, a fost eliminată procedura medierii, existentă în textul iniţial al Constituţiei, şi s-a tranşat problema navetei parlamentare, prin introducerea soluţiei Camerei decizionale. Astfel, în alin. (1) al art. 75 din Constituţie s-au prevăzut proiectele de lege care se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, şi proiectele de lege pentru care Senatul este prima Cameră sesizată, iar prin art. 75 alin. (3) s-a stabilit ca, după adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectele de lege să fie trimise celeilalte Camere, care va decide definitiv.

    Alin. (4) şi (5) ale art. 75 prevăd modul de rezolvare a posibilelor "conflicte de competenţă" între prima Cameră sesizată şi Camera decizională, dar nu există un text în Constituţie care să permită Camerei decizionale să se îndepărteze de la "limitele sesizării" date de soluţia adoptată de către prima Cameră sesizată.

    Această reglementare a procedurii legislative se sprijină pe întreaga "arhitectură" a edificiului constituţional, axată pe principiul statului de drept, al supremaţiei Constituţiei, al suveranităţii naţionale, al bicameralismului, al supremaţiei Parlamentului, ca organ reprezentativ, şi al "monopolului" legislativ al Parlamentului, din care rezultă că un text de lege nu poate să fie creaţia exclusivă a voinţei unei singure Camere.

    Introducerea soluţiei obligativităţii sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaţilor şi, pe cale de consecinţă, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului şi, pentru alte materii, a Camerei Deputaţilor nu au fost de natură a exclude o Cameră din mecanismul legiferării.

    Intenţia legiuitorului constituant derivat a fost aceea a fortificării structurii bicamerale a Parlamentului României şi nu a amputării principiilor bicameralismului în materie de legiferare, prin reţinerea rolului pur formal consultativ pentru o Cameră, fără niciun fel de relevanţă în ceea ce priveşte obiectul şi substanţa reglementării, pentru Camera decizională.

    Din prevederile analizate ale Constituţiei rezultă că, examinând proiectul de lege adoptat de prima Cameră sesizată, Camera decizională nu se poate pronunţa decât în limitele sesizării, ceea ce înseamnă că ea nu poate adopta norme care nu au fost conţinute în proiectul cu care a fost sesizată prima Cameră sau, după caz, nu au făcut obiectul dezbaterii şi nu au fost adoptate de către prima Cameră. Acesta este şi sensul prevederilor art. 75 alin. (3) din Constituţie, în conformitate cu care "După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv".

    Interpretarea logico-sistematică a textului conduce clar la concluzia că formularea "care va decide definitiv" exprimă ideea de decizie definitivă asupra conţinutului textelor care au fost adoptate sau, după caz, respinse de către prima Cameră sesizată. Dacă legiuitorul constituant derivat ar fi dorit ca cea de-a doua Cameră sesizată, care este şi Camera definitivă, să se poată îndepărta de limitele sesizării, date de structura şi conţinutul proiectului sau propunerii legislative primite de la prima Cameră sesizată, acest aspect s-ar fi reglementat în mod expres, ceea ce însă ar fi ridicat foarte serioase semne de întrebare asupra seriozităţii bicameralismului, reglementat de Constituţia României, asupra raţiunii existenţei celor două Camere.

    Inadmisibilitatea adoptării de texte noi în Camera decizională la propunerea unui minister rezultă şi din art. 74 alin. (3) din Constituţie, care îngăduie Guvernului (implicit, ministerului care a iniţiat proiectul de lege) să îşi exercite iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului către Camera competentă să îl dezbată şi să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Contrar acestor dispoziţii constituţionale, în cazul legii analizate, textele noi au fost adoptate de către Camera decizională la iniţiativa ministrului justiţiei, fără să fi fost mai întâi examinate de prima Cameră sesizată.

    În acelaşi sens se mai arată că formularea de noi texte de către Guvern, la cea de-a doua Cameră sesizată, care n-au fost incluse în textul iniţial, trimis primei Camere sesizate, nu echivalează cu formularea de amendamente la proiect, ci cu o nouă iniţiativă legislativă, care nu se poate exercita direct la Camera decizională, ci numai la Camera care, potrivit Constituţiei, trebuie să fie prima sesizată, altfel sistemul bicameral nu are sens.

    Motivele care privesc neconcordanţa între anumite dispoziţii ale legii şi prevederile Constituţiei

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic