┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar - S.A. din Bucureşti, prin administrator special Ştefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.378D/2022. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoare, domnul consilier juridic Daniel Gheorghe, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cât timp acestea menţionează în mod expres că orice contestaţie împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar se soluţionează într-un cadru procesual format din contestator, administrator judiciar şi comitetul creditorilor, fiind astfel contrar dispoziţiilor
art. 21 şi
24 din Constituţie, întrucât nu oferă debitoarei dreptul de a se apăra. Se arată că administratorul special cu drept de reprezentare este cel care ordonează plăţile, care conduce activitatea debitoarei sub supravegherea administratorului judiciar şi indică în acest sens textele de lege ce reglementează rolul acestuia în procedură. De asemenea, se susţine că, în cazul în care ar exista un conflict între administratorul special şi administratorul judiciar al debitoarei, aşa cum este cazul în speţă, atunci drepturile debitoarei ar putea fi afectate. Se susţine că textul criticat nu reprezintă adevărata voinţă a legiuitorului român, care, în opinia sa, ar fi aceea ca, în materia insolvenţei, debitoarea să fie reprezentată şi de administratorul special, atâta vreme cât acesta are drept de reprezentare. Prin urmare, luând în considerare motivele expuse anterior, precum şi pe cele cuprinse în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reprezentantul autoarei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că, în realitate, autoarea doreşte interpretarea şi modificarea textului de lege criticat, ceea ce excedează controlului realizat de Curtea Constituţională, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Referitor la existenţa unei jurisprudenţe neunitare în materie, Ministerul Public arată că legiuitorul a reglementat mecanisme specifice de unificare a practicii judiciare, pe calea recursului în interesul legii, precum şi prin intermediul dezlegărilor unor chestiuni de drept de către completul specializat din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, acesta susţine că exercitarea dreptului de către titularul autorului din speţă nu poate avea un alt efect decât cel prestabilit de legiuitor. Prin urmare, textul criticat în cauză respectă atât exigenţele constituţionale, cât şi pe cele ale
art. 6 paragraful (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 484 din 3 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către Societatea Grup Transport Feroviar - S.A. din Bucureşti, prin administrator special Ştefan Movilă, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de apel formulate împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia unuia dintre creditorii debitoarei. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că interpretarea prevederilor
art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 de către instanţele de judecată în sensul că administratorul special nu are calitate procesuală activă în cadrul judecării contestaţiei împotriva măsurilor luate de către administratorul judiciar afectează dreptul la apărare al autoarei, întrucât administratorul special este cel care conduce activitatea autoarei şi care cunoaşte cel mai bine contextul de fapt în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Aceasta apreciază că prevederile criticate încalcă şi accesul liber la justiţie atâta vreme cât nu permit citarea administratorului special în procedura soluţionării contestaţiei împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Se susţine că aceste prevederi au eliminat dreptul administratorului special de a se putea adresa instanţei de judecată cu o contestaţie împotriva măsurilor nelegale dispuse de administratorul judiciar. 7. De asemenea, autoarea excepţiei mai arată că practica instanţelor de judecată nu este una unitară în ceea ce priveşte cadrul procesual în care se soluţionează contestaţia împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar, enumerând în acest sens diverse decizii ale instanţelor de judecată.