Inapoi la Cautare

DECIZIE 552 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 22.01.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (22.01.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Fabian Niculae - magistrat-asistent


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Terezia Arpaş în Dosarul nr. 14.295/55/2014 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercială şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.731D/2015.

    2. Dezbaterile au avut loc la data de 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    3. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 14.295/55/2014, Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Terezia Arpaş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de apel.

    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care permit judecătorului să cenzureze cererile de probaţiune ale părţilor şi să respingă probele propuse sub pretextul că nu ar fi utile cauzei. Se arată că justiţia, în esenţă, se bazează pe probe, or, o justiţie care refuză administrarea probelor propuse de părţile litigante nu este o justiţie bazată pe probele propuse de părţi, ci o injustiţie prin care se tinde la ascunderea adevărului, iar procesul devine un simulacru de justiţie.

    5. Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercială opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. În opinia instanţei, dispoziţia procedurală incriminată tinde la a asigura rigoarea necesară procesului civil, inclusiv în ceea ce priveşte încuviinţarea cererilor de probaţiune, acordând judecătorului aflat în poziţie de imparţialitate şi independenţă, iar nu altui participant la proces - subiectiv interesat de soluţia procesului, dreptul de a hotărî care anume probe solicitate sunt admise de lege şi care anume prezintă pertinenţă şi utilitate în pricina dedusă judecăţii. Scopul acestei dispoziţii procedurale este acela de a permite judecătorului să evite administrarea unor probe inutile, nepertinente sau care nu prezintă ab initio nicio concludenţă în dosar în raport cu obiectul cauzei. Atâta vreme cât asupra admisibilităţii probelor se pronunţă doar judecătorul imparţial şi independent, iar nu vreuna dintre părţi ori alt participant, sunt respectate principiile fundamentale ale procesului civil şi se evită şi prelungirea nejustificată a procedurilor prin administrarea unor probatorii inutile, propuse de partea care are interes în tergiversarea cauzei. În lipsa unui asemenea text de lege, dacă libertatea probelor nu ar putea fi cenzurată de către judecătorul cauzei, oricare din părţile litigante ar putea, prin conduita procesuală adoptată şi prin multitudinea de probe inutile propuse, să prelungească la nesfârşit procedura de judecată, ceea ce ar conduce la înfrângerea unui principiu fundamental, acela al dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

    6. În eventualitatea unei aprecieri eronate asupra utilităţii probei, partea interesată poate exercita calea de atac, iar prevederile procedurale permit părţii să reitereze aceeaşi probă în calea de atac şi să obţină administrarea ei chiar în calea de atac a apelului.

    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. În virtutea acestui mandat constituţional, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii.

    9. În temeiul acestui mandat constituţional, la art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se prevede că probele se pot încuviinţa numai dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute la art. 255, vizând admisibilitatea probelor, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere. Potrivit art. 255 din noul Cod de procedură civilă, pentru a fi admisibile, probele trebuie să fie legale şi concludente, verosimile şi pertinente. Probele sunt încuviinţate de către instanţă după ce aceasta a verificat dacă sunt admisibile şi după ce le-a pus în discuţia contradictorie a părţilor. Instanţa va da o încheiere de admitere sau de respingere a probelor propuse, care va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviinţate, precum şi obligaţiile ce revin părţilor în legătură cu administrarea acestora. Instanţa poate reveni asupra unor probe încuviinţate dacă, după administrarea altor probe, apreciază că administrarea vreuneia nu mai este necesară. Instanţa este însă obligată să pună această împrejurare în discuţia părţilor.

    10. Totodată, se arată că susţinerea autoarei excepţiei, în sensul că normele privind încuviinţarea probelor încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse la art. 53, vizând restrângerea anumitor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, este neîntemeiată, având în vedere că normele criticate instituie condiţiile exercitării unui drept procesual - dreptul de a propune probe - şi nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

    11. Guvernul mai indică şi jurisprudenţa relevantă în materie a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat asupra unei soluţii legislative similare din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv Decizia nr. 590 din 8 noiembrie 2005 şi Decizia nr. 392 din 26 aprilie 2012.

    12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că norma legală criticată prevede ca regulă de încuviinţare a probelor întrunirea cerinţelor prevăzute la art. 255 din Codul de procedură civilă. Încheierea prin care se încuviinţează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviinţate, precum şi obligaţiile ce revin părţilor în legătură cu administrarea acestora [art. 258 alin. (2) şi art. 259 din acelaşi cod]. Respingerea nemotivată a unei probe solicitate face ca hotărârea să fie nelegală şi netemeinică, deoarece nu se poate verifica raţiunea pentru care probele solicitate au fost respinse. Se aminteşte, în acest sens, că încheierea instanţei privind încuviinţarea probelor poate fi atacată cu apel, odată cu fondul [art. 466 alin. (4) din acelaşi cod].
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic