Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor, în temeiul prevederilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 428D/2008 la Dosarul nr. 1.505D/2007, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizează aplicarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 6.509/318/2007, şi Încheierea din 5 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 15.408/318/2007, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Maria Diana Diaconu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, "prin interpretarea
art. 13 din Legea nr. 18/1991, instanţele judecătoreşti practică o discriminare" între moştenitorii care nu au renunţat expres la succesiune sau au acceptat succesiunea autorului, în mod tacit, prin preluarea bunurilor din masa succesorală, faţă de moştenitorii care au renunţat în mod expres la aceasta. Consideră că interpretarea dată atât de instanţele judecătoreşti, cât şi de către doctrină textului de lege criticat creează o discriminare care "provoacă grave inechităţi între moştenitorii aceluiaşi autor". Judecătoria Târgu Jiu apreciază că textul de lege criticat este constituţional. Arată că sunt repuşi în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au renunţat expres la succesiunea autorului, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate echivalând cu acceptarea succesiunii autorului. Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că repunerea în termenul de acceptare a moştenirii priveşte persoanele care au vocaţie succesorală concretă şi se referă la termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar, în cazul moştenitorilor renunţători expres la succesiune, aceştia au devenit străini de moştenire prin voinţa lor. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale; stabilirea unui regim juridic diferit pentru moştenitorul care nu îşi poate dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, faţă de cel care renunţă la moştenire şi care este considerat că n-a fost niciodată moştenitor este obiectiv justificată de situaţia diferită în care se găsesc aceste persoane. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.