┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Burduja. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Robert Sorinel Oancia în Dosarul nr. 4.896/3/2019/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.321D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, la primul termen, din data de 6 octombrie 2022, acesta fiind amânat la cererea avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că reprezintă opţiunea legiuitorului de a institui separaţia funcţiilor judiciare, iar funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi a legalităţii administrării mijloacelor de probă este distinctă de cea de judecată. Numai în cadrul etapei judecăţii instanţa se va pronunţa asupra acţiunii penale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.896/3/2019/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 342 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Robert Sorinel Oancia cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în faza camerei preliminare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale
art. 21, deoarece judecătorul de cameră preliminară se pronunţă doar asupra legalităţii administrării probatoriului, nu şi asupra temeiniciei şi suficienţei administrării probatoriului. Arată că înainte de anul 1965, în sistemul juridic românesc a existat o instituţie similară denumită „şedinţa pregătitoare“, care întrunea exigenţele prevederilor constituţionale anterior menţionate. Totodată, susţine că în alte sisteme juridice, în timpul procedurii de cameră preliminară, judecătorul poate şi trebuie să se pronunţe şi asupra temeiniciei şi suficienţei administrării probatoriului, nu numai asupra legalităţii administrării probelor. 6. Apreciază că principiul egalităţii de arme şi dreptul la un proces echitabil presupun realizarea unui just echilibru între apărare şi acuzare, procedura camerei preliminare trebuind să includă o examinare in extenso a autorizării sau confirmării procedurilor probatorii de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, ceea ce presupune o analiză atât asupra legalităţii acestora, cât şi asupra temeiniciei şi suficienţei administrării probatoriului. Invocă
Decizia Curţii Constituţionale nr. 629 din 4 noiembrie 2014. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că obiectul camerei preliminare, din punctul de vedere al probelor şi mijloacelor de probă, îl constituie doar verificarea respectării principiului legalităţii acestora, aspect ce presupune respectarea normelor de procedură în administrare, şi nu analiza conţinutului din punctul de vedere al temeiniciei, utilităţii, pertinenţei şi concludenţei, aspecte ce ţin strict de fondul cauzei şi se analizează de către judecător în hotărârea ce se va pronunţa. Coroborând dispoziţiile
art. 341 alin. (1) din Codul de procedură penală cu cele ale
art. 396 şi ale
art. 16 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ, rezultă, fără dubii, că analiza conţinutului constitutiv al infracţiunii este atributul exclusiv al instanţei de fond, care poate pronunţa o condamnare, dacă faptele există, constituie infracţiune şi sunt săvârşite de inculpaţi, sau o achitare, şi nu al judecătorului de cameră preliminară.