CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia nr. 596R din 17 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 34.093/2/2005 (nr. vechi 4.054/2005), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Scurtu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Încheierii din 21 septembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 8.076/AS/2004. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004 creează o situaţie discriminatorie pentru magistraţi în raport cu ceilalţi pensionari din sistemul public de pensii, întrucât nu prevăd luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratură a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învăţământului juridic superior şi a satisfăcut stagiul militar. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, dar nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia acesteia. La solicitarea Curţii Constituţionale a comunicat ulterior că este de acord cu opinia exprimată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, în faţa căruia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, potrivit căreia, pe fond, excepţia este neîntemeiată. În conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul, apreciind că în realitate critica de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile
art. 86 din Legea nr. 303/2004, iar nu pe cele ale art. 85, aşa cum a indicat autorul excepţiei, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând considerentele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu prilejul examinării acestui text de lege. Avocatul Poporului, menţionând că în urma republicării şi renumerotării articolelor
Legii nr. 303/2004 art. 85 a devenit art. 86, arată că acest text de lege este constituţional, având în vedere faptul că vechimea în magistratură nu se confundă cu vechimea în muncă şi nici cu alte perioade asimilate stagiului de cotizare, ci este o noţiune specifică, ce nu are relevanţă juridică decât în măsura în care însuşi legiuitorul îi acordă efecte juridice. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2) şi ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004. În urma republicării şi renumerotării articolelor acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, textul de lege supus controlului de constituţionalitate a devenit art. 86, cu conţinut identic în esenţă, care prevede: "Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar şi consilier în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ." În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Curtea, analizând modul în care a fost formulată excepţia de neconstituţionalitate în prezenta cauză, constată că autorul excepţiei nu critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipseşte, or, potrivit dispoziţiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.