Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile
art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la compunerea completului care judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, infracţiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea cerinţelor prevăzute în
art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 78 de judecători din totalul de 107 judecători în funcţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a relevat că, dintre recursurile în interesul legii, pe rol la acest termen, cele declarate în dosarele nr. 9/2005 şi nr. 15/2005 au legătură indisolubilă cu recursul în interesul legii declarat în Dosarul nr. 18/2005, având ca obiect reglementarea de bază asupra căreia instanţele s-au pronunţat în mod diferit. Conchizând în legătură cu acest aspect, procurorul a solicitat să se dispună reunirea celor trei cauze privind recursuri declarate în interesul legii. Secţiile Unite, constatând că, într-adevăr, există legătură indisolubilă între chestiunile de drept cu privire la care se susţine, prin cele trei recursuri în interesul legii, că au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti, în temeiul art. 721, cu referire la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispun reunirea acestor cauze. În continuare, având cuvântul, procurorul a pus concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii, cu privire la toate cele trei aspecte evidenţiate în dosarele reunite, în sensul de a se stabili că infracţiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000, precum şi cauzele derivate din cele la care se referă această lege se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, de complete formate dintr-un singur judecător, iar în cazul infracţiunilor de corupţie săvârşite de alte persoane decât cele menţionate în
Legea nr. 78/2000, completele de judecată se constituie potrivit dispoziţiilor cu caracter general cuprinse în
art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată. SECŢIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii de faţă, constată următoarele: I. În aplicarea dispoziţiilor
art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin
Legea nr. 247/2005 (devenit art. 54 în urma republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod diferit cu privire la compunerea completului care judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, infracţiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Astfel, unele instanţe au considerat că dispoziţiile
art. 29 din Legea nr. 78/2000, în conţinutul ce li s-a dat prin
art. I pct. 23 din Legea nr. 161/2003, conform cărora "pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate", iar "la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători", au rămas aplicabile şi după modificarea adusă dispoziţiilor
art. 57 din Legea nr. 304/2004