4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat nu instituie discriminări. Pe de altă parte, arată că, aşa cum reiese din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, acesta este nemulţumit de modul de aplicare a legii, ceea ce nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci în competenţa instanţelor judecătoreşti. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 27.854/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Mischiu în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate referitoare la pensia anticipată parţială contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) şi art. 16 alin. (1), precum şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece, "contrar cotizării cu 7 ani, din maximul de 8, se aplică o diminuare de 36%, fixă". Mai arată că "diminuarea cu 36% este constituţională, numai în cazul celor cu stagiu minim de cotizare", iar nu şi în cazul său, cu 7 din 8 ani, fiind inadmisibilă aplicarea în mod egal la situaţii diferite. Astfel, se încalcă şi dispoziţiile
art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, susţine că
art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este aplicat în mod greşit, diminuarea fiind neconstituţională pentru persoanele care au depăşit stagiul minim de cotizare. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu este întemeiată. Astfel, de dreptul instituit prin
art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 beneficiază toţi cetăţenii vizaţi de ipoteza acestui text. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin raportare la art. 20 din Constituţie, instanţa apreciază că textul de lege criticat stabileşte un mod de calcul al pensiei în situaţia beneficiarilor care îndeplinesc parţial condiţiile de vârstă şi stagiu necesare unei pensii pentru limită de vârstă. Nu rezultă în vreun fel încălcarea dreptului de proprietate prin punerea în aplicare a acestui mod de calcul al pensiei anticipate parţiale. 8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece stabilesc aceleaşi condiţii pentru toţi cetăţenii care doresc să beneficieze de pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Pe de altă parte, consideră că autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modul de determinare a cuantumului pensiei anticipate parţiale şi doreşte modificarea acestuia. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar şi susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile
art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: "Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani." 13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii private. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Atât pensia anticipată, cât şi pensia anticipată parţială se deosebesc de pensia pentru limită de vârstă prin faptul că se permite reducerea vârstei standard de pensionare, în condiţiile în care este realizat stagiul complet de cotizare cu o depăşire (de peste 8 ani, în cazul pensiei anticipate, şi de până la 8 ani, în cazul pensiei anticipate parţiale).