┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea
Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, obiecţie formulată de Preşedintele României. 2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.173 din 19 aprilie 2019 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.041A/2019. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se apreciază că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor
art. 147 alin. (2) şi
(4) din Constituţie, întrucât aceasta a fost adoptată, în procedura reexaminării, cu ignorarea
Deciziei nr. 624 din 26 octombrie 2016 şi a jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte constatarea neconstituţionalităţii în ansamblu a unei legi. 4. Se indică faptul că legea criticată a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său prin
Decizia Curţii Constituţionale nr. 624 din 26 octombrie 2016, prin raportare la dispoziţiile
art. 61 alin. (2) din Constituţie. 5. Cu privire la efectul deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, atunci când este constatată neconstituţionalitatea unei legi în ansamblul său, şi nu doar a unor dispoziţii din aceasta, instanţa constituţională a stabilit, pe cale jurisprudenţială, faptul că pronunţarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinţa fiind încetarea procesului legislativ în privinţa respectivei reglementări. Totodată, în considerarea prevederilor
art. 61 alin. (1) din Constituţie, instanţa constituţională a reţinut că nu poate fi limitată competenţa de legiferare a Parlamentului cu privire la un anumit domeniu dacă legea astfel adoptată respectă exigenţele
Legii fundamentale. Prin urmare, opţiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituţională a admis o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de
Constituţie şi de
regulamentele celor două Camere ale Parlamentului (
Decizia nr. 308 din 28 martie 2012,
Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014,
Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016 sau
Decizia nr. 432 din 21 iunie 2018). 6. Reexaminarea, aşa cum este menţionată în cuprinsul
art. 147 alin. (2) din Constituţie, vizează exclusiv punerea de acord cu decizia Curţii a acelor dispoziţii constatate neconstituţionale dintr-o lege nepromulgată încă. Aşadar, procedura reexaminării nu poate fi aplicată când în discuţie este un act normativ declarat neconstituţional în ansamblul său. Aşa cum a arătat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de constituţionalitate constatat prin respectiva decizie de admitere prin procedura reexaminării, urmând a constata încetarea procesului legislativ, la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără a fi necesară declanşarea unei proceduri parlamentare distincte în acest sens. Aceasta, deoarece însăşi decizia Curţii reprezintă, prin raportare la
art. 147 alin. (4) din Constituţie, temeiul pentru încetarea de drept a respectivului demers legislativ, la fel cum procedura reexaminării legii este deschisă de drept odată cu publicarea unei decizii prin care Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii dintr-o lege, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori. Mai departe, este opţiunea legiuitorului dacă decide să mai legifereze în respectiva materie sau nu, iar dacă îşi menţine voinţa de reglementare, atunci trebuie să o facă ab initio, în cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice: înregistrarea unei iniţiative legislative, însoţită de expunerea de motive, solicitarea şi obţinerea avizelor necesare, procedura întocmirii rapoartelor în comisiile de specialitate ale fiecărei Camere, dezbaterile şi votul din fiecare Cameră, potrivit competenţei stabilite de
art. 75 din Constituţie