┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 42 şi
art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.703D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 552 din 7 iulie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 25.561/325/2017, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 42 şi
art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Kasai Marec într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că accesul liber la justiţie este compatibil cu reglementarea unor proceduri speciale, pentru situaţii deosebite, cu condiţia asigurării posibilităţii neîngrădite a tuturor celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi modalităţile prevăzute de lege, precum şi a asigurării caracterului efectiv al acestui drept. Susţine că procedura contravenţională este o parte specială a procedurii de drept administrativ, iar întreaga procedură de contestare a procesului-verbal de contravenţie, ce presupune judecata în primă instanţă şi în calea de atac a apelului, intră în sfera de jurisdicţie specială administrativă, context în care arată că
art. 21 alin. (4) din Constituţie consacră accesul gratuit şi necondiţionat de plata unor taxe judiciare de timbru. 6. În ceea ce priveşte
art. 16 din Constituţie, care consacră principiul general al egalităţii, autorul excepţiei arată că acesta se referă la o egalitate juridică formală, şi nu la o egalitate de condiţii, iar egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice nu implică ideea de uniformizare, în sensul de a se aplica tuturor cetăţenilor acelaşi regim juridic, indiferent de situaţia naturală sau socioprofesională a acestora. Dimpotrivă, presupune şi dreptul la diferenţiere în aplicarea tratamentului juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite. Învederează, totodată, că jurisprudenţa recentă a instanţei constituţionale confirmă această interpretare a principiului egalităţii, care se referă la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu la egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta. Aceasta, deoarece drepturile fundamentale reprezintă o constantă a personalităţii cetăţeanului, o şansă egală acordată oricărui individ, iar
art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor, astfel că instanţa de contencios constituţional justifică nu numai constituţionalitatea administrării unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea unui asemenea tratament juridic. 7. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că prevederile criticate reglementează procedura de soluţionare a cererilor formulate de persoanele fizice sau juridice având ca obiect scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, respectiv situaţiile când pot fi formulate aceste cereri, instanţa competentă, probatoriul necesar, procedura de soluţionare, hotărârea pronunţată, calea de atac şi termenul. În opinia instanţei această procedură nu contravine însă dispoziţiilor constituţionale care consacră dreptul de acces la justiţie şi nici principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legilor şi autorităţilor publice, întrucât cererile pentru acordarea facilităţilor pentru plata taxelor de timbru pot fi formulate de orice persoană, fără niciun fel de limitări sau îngrădiri. Referitor la încălcarea dispoziţiilor
art. 1 alin. 5 din Constituţie