┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 3 lit. f) şi
lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, excepţie ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici în Dosarul nr. 4.215/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 154D/2018. 2. La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Alexandru Morărescu, având delegaţie depusă la dosar, pentru partea Constantin Nicolescu, domnul avocat Nicolae Trăistariu, cu delegaţie depusă la dosar, şi pentru părţile Marian Ibric, Matei Gheorghe şi Florian Rizea, doamna avocat Daniela Andreescu, având delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Alexandru Morărescu, care arată că în încheierea de sesizare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că sintagma „orice alte acţiuni“ cuprinsă în
art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 este, de asemenea, neconstituţională. Susţine că instanţa judecătorească poate fi, potrivit
Legii nr. 47/1992, subiect de sezină, astfel că obiectul excepţiei poate fi extins de către aceasta. Susţine că înţelesul sintagmei „orice alte acţiuni“ a fost lămurit prin
Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, paragraful 61. 4. În continuare, arată că prin decizia menţionată anterior Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile
art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, este neconstituţională. Apreciază că în situaţia actuală suntem în prezenţa unei tensiuni normative, întrucât
art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 are în vedere o ipoteză normativă ce intră în conflict cu dispoziţiile
art. 3 lit. f) din acelaşi act normativ, astfel cum acestea au fost interpretate de decizia Curţii Constituţionale. Apreciază că instanţa de contencios constituţional ar trebui să pronunţe o decizie prin care să constate că dispoziţiile
art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 sunt constituţionale în ipoteza în care se exclude teza „ori altor asemenea interese ale ţării“. Aşa fiind, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea că sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la
lit. a)-k)“, cuprinsă în dispoziţiile
art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991, este constituţională în măsura în care nu are în vedere sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării“, cuprinsă în dispoziţiile
art. 3 lit. f) din acelaşi act normativ. 5. Având cuvântul, domnul avocat Nicolae Trăistariu apreciază că
art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 este neconstituţional, sintagma „în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la
lit. a)-k)“ fiind lipsită de claritate şi previzibilitate. Susţine că în actele ce au stat la baza pronunţării încheierii şi emiterii mandatului este menţionat
art. 3 din Legea nr. 51/1991 fără a se preciza în concret în ce constă fapta şi fără a exista un dosar la parchetul competent în ceea ce îl priveşte pe clientul său. În această situaţie, persoana interesată nu a putut stabili dispoziţiile legale pe care le-a încălcat,
art. 3 din Legea nr. 51/1991 prevăzând cel puţin douăsprezece fapte.