Inapoi la Cautare


privind excepţia de neconstituţionalitate

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

    Prin Încheierea din 5 mai 1994, pronunţată în Dosarul nr. 577/1994 de către Judecătoria Braşov, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 60 din Codul penal, invocată de Bularca Ion.

    Curtea Constituţională, retinind ca, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl poate constitui prevederea dintr-o lege sau ordonanţa, de care depinde judecarea cauzei, şi întrucît în cauza în care s-a ridicat excepţia sunt incidente exclusiv prevederile art. 60 alin. 1 din Codul penal, prin Decizia nr. 128 din 16 noiembrie 1994 s-a pronunţat numai cu privire la aceasta dispoziţie, admiţând în parte excepţia de neconstituţionalitate şi constatind ca prevederile art. 60 alin. 1 din Codul penal referitoare la condamnările pentru infracţiuni contra avutului obştesc sunt parţial abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmînd să fie aplicate numai condamnărilor pentru infracţiuni privind bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice, cu aplicarea prealabilă a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

    Pentru a pronunţa aceasta soluţie, Curtea Constituţională a reţinut ca dispoziţiile din Codul penal referitoare la infracţiuni contra avutului obştesc sunt abrogate parţial, urmînd a se aplică numai cu privire la bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice, astfel cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 7 septembrie 1993. Asa fiind, aceasta soluţie este aplicabilă şi art. 60 alin. 1 din Codul penal, în partea referitoare la condamnările pentru infracţiuni contra avutului obştesc. În acelaşi timp s-a reţinut ca art. 224 din Codul penal, pe baza căruia Bularca Ion a fost condamnat definitiv, a fost abrogat parţial, în sensul arătat, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 33/1993. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a reţinut ca instanţa de executare nu este ea cea competenţa sa stabilească calificarea juridică a faptelor şi pedepselor, ci doar sa pună în executare, astfel ca este necesar în prealabil să se recurgă la dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora, în procesele penale, decizia definitivă prin care se constata neconstituţionalitatea unei legi sau a unei ordonanţe constituie temei legal pentru rejudecarea cauzelor în care condamnarea s-a pronunţat pe baza prevederii legale, declarata ca neconstitutionala.

    Ministerul Public a declarat recurs împotriva deciziei, invocindu-se doua motive:

    a) Curtea s-a pronunţat cu încălcarea dispoziţiilor art. 144 din Constituţie şi ale art. 23 alin. (1) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 relative la competenţa Curţii Constituţionale, deoarece atribuţiile ei sunt limitate exclusiv la legile şi ordonanţele adoptate după intrarea în vigoare a Constituţiei şi la raporturile juridice stabilite după această dată, adică după 8 noiembrie 1991, or art. 60 din Codul penal şi raportul juridic penal la care se referă acesta - născut din infracţiunile săvârşite de către inculpatul Bularca Ion înainte de 1 noiembrie 1991 - sunt anterioare adoptării Constituţiei şi deci excepţia trebuia respinsă ca inadmisibila;

    b) soluţia pronunţată este gresita şi pe fond, deoarece prin admiterea excepţiei s-a creat, implicit, posibilitatea de a se aduce atingere autorităţii de lucru judecat a hotărîrilor judecătoreşti penale în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată în cauza definitiv judecata, ceea ce, evident, este de neconceput.

            CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

examinînd încheierea de sesizare, decizia atacată, cererea de recurs, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile recurentului, dispoziţia legală atacată în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine:

    Primul motiv de recurs urmează a fi înlăturat ca nefondat, deoarece, în legătură cu competenţa Curţii de a examina constituţionalitatea legilor anterioare Constituţiei, constant s-a decis ca şi Curtea Constituţională este indreptatita sa examineze conformitatea acestora cu Constituţia din 1991 şi sa decidă dacă sunt sau nu abrogate. Aceasta soluţie rezultă cu claritate din art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia neconstituţionalitatea unei legi se poate constata doar cu referire la raporturile juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991. Aceasta prevedere, prin ipoteza, este aplicabilă exclusiv legilor anterioare Constituţiei, deoarece, faţă de legile posterioare, în mod inevitabil, raporturile juridice corespunzătoare nu se pot stabili decît după intrarea în vigoare a acesteia. Deci, cu referire la legile anterioare, faţă de care art. 150 alin. (1) din Constituţie prevede că ele sunt abrogate în măsura în care vin în conflict cu o dispoziţie constituţională, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 limitează efectul abrogator la data intrării în vigoare a Constituţiei.

    Ministerul Public invoca faptul ca infracţiunile pentru care Bularca Ion a fost condamnat au fost săvârşite înainte de 1 noiembrie 1991, deci raportul juridic penal a fost anterior Constituţiei din 1991. Este de observat însă ca excepţia de neconstituţionalitate nu vizează art. 224 din Codul penal, text în baza căruia s-a făcut condamnarea, ci art. 60 din Codul penal, care are în vedere liberarea condiţionată, instituţie complementara a regimului executării pedepsei închisorii. Nu este deci vorba de raportul juridic penal născut înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei, ci de un raport juridic, executional penal, care, fără indoiala, s-a născut după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991 şi deci dispoziţia legală anterioară acesteia, pe baza căreia s-a născut raportul juridic, poate fi supusă controlului de constituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale. De altfel, ar fi şi ilogic ca art. 60 alin. 1 din Codul penal, în partea referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc, să-şi producă în continuare efectele, nediferentiat, în condiţiile în care dispoziţiile care reglementează aceste infracţiuni sunt abrogate parţial, în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituţie.

    Pe de altă parte, chiar dacă s-ar accepta punctul de vedere al Ministerului Public, în sensul că este vorba de raportul juridic penal iniţial, motivul de recurs ar urma să fie, de asemenea, înlăturat, deoarece raportul juridic penal de conflict născut din săvârşirea unei infracţiuni de definitiveaza prin intermediul raporturilor procesuale în momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea penală, or în speta infracţiunile au fost săvârşite înainte de 1 noiembrie 1991, dar hotărârea de condamnare nr. 2.826 este din 24 decembrie 1992, deci după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991.

    Nici al doilea motiv de recurs nu este fondat, deoarece Ministerul Public nu tine seama de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1991, care permit rejudecarea proceselor penale în care condamnarea s-a pronunţat pe baza prevederii legale declarate ca neconstitutionala. Asa fiind, soluţia de principiu, în sensul aplicării art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cuprinsă în decizia atacată, este legală. Urmează însă ca, în fiecare cauza, instanţa judecătorească competenţa sa procedeze la rejudecare, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sa decidă, în condiţiile concrete ale spetei - între care, desigur, şi faptul dacă la judecata s-a ţinut seama de abrogarea parţială a textelor care reglementează infracţiunile contra avutului obştesc şi s-au aplicat pedepsele corespunzătoare - şi ţinând seama de dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, dacă este sau nu cazul, sa modifice pedeapsa aplicată prin hotărârea pronunţată în dosarul a carei rejudecare se solicita.

    Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992,

                 CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

                     În numele legii

<   1   2   3   >

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare