Inapoi la Cautare

DECIZIE 333 /2017


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 26.05.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (26.05.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

, există posibilitatea calculării prin estimare a obligaţiilor bugetare care nu pot fi stabilite pe baza evidenţelor contribuabilului - deoarece acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a pune la dispoziţia organelor abilitate documentele fiscale şi contabile -, pune în valoare atât obligaţia constituţională ca fiecare cetăţean să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, cât şi principiul fundamental care interzice obţinerea unui drept printr-o faptă culpabilă. Mai mult, posibilitatea calculării prejudiciului datorat bugetului de stat numai în situaţia în care se găsesc documentele fiscale şi contabile ale contribuabilului ar oferi acestuia alternativa distrugerii documentelor în cauză, consecinţa fiind înlăturarea răspunderii civile şi penale. Instanţa consideră că determinarea prin estimare a sumelor datorate de către contribuabil bugetului general consolidat nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât există căi legale pentru contestarea valorii prejudiciului. În procesul penal sumele calculate de către organele fiscale prin estimare nu au caracterul unei probe absolute, necenzurabile de către instanţă, ci, din contră, probele se administrează în procesul penal în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 100 din Codul de procedură penală
, fiind supuse cenzurii judecătorului. Prin urmare, prejudiciul estimativ nu scapă controlului efectuat de o instanţă independentă şi imparţială, atunci când inculpatul este trimis în judecată. Estimarea prejudiciului nu înlătură prezumţia de nevinovăţie a inculpatului, pe de o parte, pentru că existenţa unui prejudiciu nu este sinonimă cu vinovăţia inculpatului, iar, pe de altă parte, întrucât, în cursul procesului penal, se administrează o multitudine de probe, atât în susţinerea acuzării, cât şi în susţinerea prezumţiei de nevinovăţie, prezumţie de care inculpatul beneficiază pe întreaga durată a procesului penal.

    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005
 este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin intermediul normei criticate, legiuitorul a prevăzut modalitatea de stabilire a prejudiciului în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat. Apreciază că textul de lege criticat nu îngrădeşte dreptul inculpatului de a-şi dovedi în instanţă nevinovăţia şi nici posibilitatea instanţei de a administra probe în vederea stabilirii situaţiei reale. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 362 din 24 aprilie 2012
.

    9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 241/2005
 sunt constituţionale. Astfel, arată că, din analiza textului de lege criticat, rezultă că acesta instituie regula stabilirii sumelor datorate bugetului general consolidat pe baza evidenţelor contribuabilului, iar, pe cale de excepţie, în cazul în care acest lucru nu este posibil, sumele datorate se determină, prin estimare, de către organul competent potrivit legii, în condiţiile Codului de procedură fiscală
. Prin urmare, critica autorului excepţiei nu poate fi reţinută, deoarece estimarea nu constituie regula, ci ea este aplicabilă numai cu titlu de excepţie, atunci când sumele datorate nu pot fi determinate pe baza evidenţelor contribuabilului. Această modalitate de calcul nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al justiţiabilului, acesta beneficiind de toate mijloacele procedurale prevăzute de lege în acest sens. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 23 alin. (11) din Constituţie
, textul de lege criticat prevede că este aplicabil „ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni“. Ca atare, organului fiscal îi revine numai obligaţia de a estima cuantumul prejudiciului, dar înfăptuirea actului de justiţie revine exclusiv instanţei de judecată, care apreciază cu privire la existenţa prejudiciului, întinderea acestuia, modul de producere, persoana vinovată şi, nu în ultimul rând, dacă a fost sau nu săvârşită o infracţiune. Prezumţia de nevinovăţie - care semnifică faptul că persoana este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare - cere ca, în realizarea competenţelor stabilite de lege, organele judiciare să nu pornească de la premisa că cel cercetat sau judecat este vinovat, întrucât existenţa vinovăţiei trebuie stabilită numai printr-o hotărâre penală definitivă. Or, din examinarea dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 241/2005
 nu rezultă stabilirea vinovăţiei în afara unei hotărâri judecătoreşti definitive. În plus, dispoziţiile de lege criticate îşi găsesc aplicabilitatea faţă de acei contribuabili care nu şi-au îndeplinit obligaţia fundamentală de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice. Totodată, aspectele criticate de autorul excepţiei se referă la situaţia în care evidenţele contribuabilului nu permit stabilirea sumelor datorate cu titlu de obligaţii fiscale. Or, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală
, statul are obligaţia de a impune reguli de disciplină economică, iar legiuitorul este îndreptăţit să stabilească sancţiuni corespunzătoare pentru nerespectarea acestora.

    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    CURTEA,

    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei
, precum şi Legea nr. 47/1992
, reţine următoarele:

    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie
, precum şi ale art. 1 alin. (2)
, ale art. 2
, 3
, 10
<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic