Inapoi la Cautare

DECIZIE 317 /2014


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) şi la cele ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 09.02.2023, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (09.02.2023) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 79D/2014, nr. 159D/2014 şi nr. 183D/2014 la Dosarul nr. 57D/2014, care a fost primul înregistrat.

    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia nr. 269 pronunţată de Curtea Constituţională în data de 7 mai 2014.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

    7. Prin Decizia nr. 5.455 din data de 2 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.212/2/2011*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Racz Bela cu ocazia soluţionării unei cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005.

    Prin Încheierea din data de 16 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.158/2/2011*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Virginia Cioancă cu ocazia soluţionării unei cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005.

    Prin Încheierea din data de 23 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 490/46/2012*, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cristiana Mihaela Cujbă, cu ocazia soluţionării unei cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005.

    Prin Decizia civilă nr. 923 din 10 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.747/2/2012*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Mihăilescu Marinela Elena Margareta, cu ocazia soluţionării unei cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005.

    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 raportate la prevederile art. 16 din Legea fundamentală, că egalitatea părţilor în faţa legii şi a autorităţilor judiciare implică respectarea unor cerinţe, precum judecarea proceselor pentru toţi cetăţenii de către aceleaşi organe şi potrivit aceloraşi reguli procedurale, fără ca prin aceasta să se excludă existenţa unor organe speciale de jurisdicţie sau a unor reguli procedurale speciale în anumite materii. De asemenea, aceleaşi drepturi procesuale trebuie acordate tuturor părţilor, fără nicio deosebire, pornind de la teoria egalităţii tuturor în faţa legii şi a interzicerii discriminării, iar instanţa de judecată are obligaţia de a asigura un echilibru în situaţia procesuală a părţilor.

    9. Garantarea acestor principii este condiţionată de înlăturarea oricăror impedimente faptice sau juridice susceptibile de a da naştere unor privilegii sau, după caz, unor discriminări. Astfel, aplicarea unor prevederi legale de natură a afecta principiile în însăşi substanţa lor, prin favorizarea poziţiei procesuale a uneia dintre părţi, se constituie într-o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 16. În mod corelativ, plasarea persoanelor aflate într-un raport sau conflict juridic pe poziţii inechitabile, prin norme juridice care favorizează una dintre aceste părţi şi mai ales când una dintre ele implică exerciţiul autorităţii publice, conduce în mod inevitabil la înfrângerea principiului egalităţii, cu consecinţa ruperii echilibrului indispensabil bunei funcţionări a statului de drept.

    10. În continuare se susţine că dispoziţiile art. 4, care permit aplicarea art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 litigiilor în curs la data intrării în vigoare a acestei legi, determină aplicarea retroactivă a noii reglementări, ceea ce contravine principiului "tempus regit actum" potrivit căruia actele şi faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Permiţând aplicarea retroactivă a dispoziţiilor criticate se ajunge inclusiv la o încălcare a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi a celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a atras atenţia asupra "pericolelor inerente în folosirea legislaţiei cu efect retroactiv care poate influenţa soluţionarea judiciară a unui litigiu în care statul este parte, inclusiv atunci când efectul noii legislaţii este acela de a transforma litigiul întrunul imposibil de câştigat". În acest sens invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele Kastelic împotriva Croaţiei, Forrer-Niedenthal împotriva Germaniei, Satka şi alţii împotriva Greciei, Crişan împotriva României, Papageorgiu împotriva Greciei, Dimitrios Georgiadis împotriva Greciei, Arnolin şi alţii împotriva Franţei, Lilly împotriva Franţei. Intervenţia legislativă care permite aplicarea retroactivă a unor legi în procesele în care participă statul este o formă a inegalităţii de arme. În litigiile în care statul este implicat, faptul că, în cursul procesului, apare o nouă lege care influenţează hotărâtor rezultatul procesului, în favoarea statului, rezultă din folosirea de către stat a unei prerogative suverane, pe care cealaltă parte nu o are la dispoziţie.

    11. În motivarea excepţiei, autorii acesteia mai susţin că, în Cauza Anheuser-Busch Inch. împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit, cu privire la acest subiect, că în anumite circumstanţe aplicarea retroactivă a unei legi, având ca efect privarea persoanei îndreptăţite la o valoare patrimonială preexistentă, care face parte din "bunurile" acesteia, poate constitui o ingerinţă care conduce la ruperea justului echilibru ce vizează interesul general şi respectul dreptului de proprietate. Din această perspectivă apreciază că şi în cauza de faţă aplicarea retroactivă a dispoziţiilor criticate echivalează cu o încălcare a dreptului de proprietate ocrotit de prevederile art. 44 din Constituţie şi de cele ale art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

    12. Aplicarea în cadrul unui proces în curs a dispoziţiilor criticate încalcă şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din perspectiva caracterului accesibil şi previzibil al unei legi - principiu de drept general valabil, care se încadrează în noţiunea de "proces echitabil".

    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, făcând referire la hotărârea pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cheia în care trebuie citite principiile invocate şi drepturile fundamentale de care se prevalează şi care sunt garantate de Constituţie în articolele invocate şi de către Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este aceea a asigurării justului echilibru între interesele foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora şi interesele generale ale societăţii, câtă vreme înseşi Convenţia şi Constituţia permit ca exerciţiul anumitor drepturi sau libertăţi să poată fi restrâns dacă aceasta se impune, spre exemplu, pentru apărarea drepturilor şi intereselor colective şi, dacă măsura este proporţională cu situaţia care a determinat-o, este necesară într-o societate democratică şi nu aduce atingere însăşi existenţei dreptului sau libertăţii.

    14. Arată că, din punctul de vedere al aplicării legii în timp, respectiv al supravieţuirii sau nu a legii vechi, trebuie făcută distincţie între situaţii juridice de natură legală, cărora li se aplică legea nouă, în măsura în care aceasta le surprinde în curs de constituire şi situaţii juridice voluntare, care rămân supuse, în ceea ce priveşte validitatea condiţiilor de fond şi de formă, legii în vigoare la data întocmirii actului juridic care le-a dat naştere. Situaţia acţiunilor în justiţie aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu poate fi asimilată unor situaţii juridice voluntare, dimpotrivă, acestea reprezintă situaţii juridice legale, în desfăşurare, surprinse de legea nouă înaintea definitivării lor şi de aceea intră sub incidenţa noului act normativ.

<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic