având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 27 noiembrie 2006, Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 123 şi 129 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Ioan Ştefan, Ilie Ghencea, Dan Dima şi Societatea Comercială "CRESPOR" - S.A. din Nisipari, judeţul Constanţa, cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.644/COM din 10 aprilie 2006, pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secţia comercială în Dosarul nr. 2.133/COM/2003. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate au caracter discriminatoriu, întrucât exclud pe asociaţii şi acţionarii cu creanţe reziduale din categoria creditorilor asupra averii supuse lichidării şi îl dezavantajează pe debitor în raport cu ceilalţi subiecţi de drept, deoarece acesta nu are dreptul să formuleze obiecţiuni la raportul final, ca şi creditorii. Curtea de Apel Constanţa - Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. Astfel, având în vedere caracterul special al procedurii insolvenţei şi situaţiile diferite în care se află creditorii şi debitorul, arată că tratamentul juridic diferenţiat este justificat. În ceea ce priveşte
art. 123 din Legea nr. 85/2006, arată că acesta este criticat pentru o omisiune legislativă, care nu poate fi suplinită prin controlul de constituţionalitate. În conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că
art. 123 din Legea nr. 85/2006 nu este discriminatoriu, întrucât art. 16 din Constituţie se referă la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu la egalitatea dintre diferite categorii de creditori. De altfel, arată că lichidarea bunurilor din averea debitorului şi falimentul nu se realizează în acelaşi timp, astfel că se impune stabilirea prin norme cu caracter procedural a unei ordini de plată, în raport cu natura creanţelor. Referindu-se la criticile aduse
art. 129 din Legea nr. 85/2006, arată că, în cadrul procedurii insolvenţei, se urmăreşte protejarea intereselor creditorilor şi, în consecinţă, aceştia nu se pot afla într-o poziţie de egalitate cu debitorii. Astfel, creditorii, fiind cei interesaţi în maximizarea preţului de vânzare a activelor de către lichidator, trebuie să se bucure de acele mecanisme legale care să le asigure controlul alegerii de către lichidator a modalităţii optime de valorificare a bunurilor debitorului. În acelaşi timp, şi debitorul are posibilitatea de a formula contestaţii împotriva măsurilor luate de lichidator. Avocatul Poporului consideră că
art. 123 şi 129 din Legea nr. 85/2006 sunt constituţionale, întrucât nu conţin dispoziţii de natură a încălca principiul egalităţii în drepturi, iar tratamentul juridic diferenţiat instituit între creditori şi debitor este justificat de situaţia deosebită în care se află aceştia. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile
art. 123 şi 129 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cărora: - Art. 123: "Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4); 2. creanţele izvorâte din raportul de muncă;