Inapoi la Cautare

DECIZIE 308 /2017


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 19.01.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (19.01.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


	

┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Oana Cristina Puică │- magistrat-asistent│
├─────────────────────┴────────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 din Codul de procedură penală
, excepţie ridicată de Andrei Ioan Chiliman în Dosarul nr. 102.317/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 84D/2016.

    2. La apelul nominal, pentru autorul excepţiei, răspunde apărătorul ales, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. În acest sens arată că sintagma „atunci când constată [...] că urmărirea penală este completă“ este neconstituţională, întrucât dă posibilitatea procurorului să reţină caracterul complet al urmăririi numai în temeiul probelor pe care, în mod unilateral şi subiectiv, le-a considerat utile cauzei, fără a încunoştinţa inculpatul de faptul că a fost finalizată urmărirea penală şi fără a oferi acestuia posibilitatea formulării unor cereri de administrare de noi probe, fiind încălcate dispoziţiile constituţionale privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală
 constituie o materializare a prerogativelor conferite procurorului de prevederile art. 131 din Constituţie
. Procurorul are, astfel, obligaţia ca, în faza de urmărire penală, să strângă şi să administreze probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere, fiind consacrate garanţii, în acest sens, prin dispoziţiile art. 5
, art. 100 alin. (1)
 şi ale art. 94 din Codul de procedură penală
, inclusiv cu privire la consultarea dosarului pe tot parcursul urmăririi penale. Menţionează că, potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Codul de procedură penală
, organele de urmărire penală pot fi sancţionate pentru luarea de declaraţii neconforme. Nerespectarea, interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor de lege criticate nu sunt de natură a atrage neconstituţionalitatea acestora. Totodată, aplicarea greşită a legii de către procuror poate fi remediată prin formularea de cereri şi excepţii în procedura de cameră preliminară. Prin urmare, există suficiente garanţii şi sancţiuni care să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    5. Prin Încheierea din 2 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 102.317/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 din Codul de procedură penală
. Excepţia a fost ridicată de Andrei Ioan Chiliman cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în procedura de cameră preliminară.

    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât procurorul, în mod unilateral şi fără să aducă la cunoştinţă inculpatului, apreciază că urmărirea penală este completă şi emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată. Arată că, în speţă, după sesizarea instanţei de judecată, s-a constatat - din verificarea dosarului de urmărire penală - că procurorul a efectuat acte de urmărire în lipsa apărătorului inculpatului. Consideră că sintagma „atunci când constată [...] că urmărirea penală este completă“ este neconstituţională, întrucât dă posibilitatea procurorului să reţină caracterul complet al urmăririi numai în temeiul probelor pe care, în mod unilateral şi subiectiv, le-a considerat utile cauzei, fără a încunoştinţa inculpatul de faptul că a fost finalizată urmărirea penală şi fără a oferi acestuia posibilitatea formulării unor cereri de administrare de noi probe. Or, pentru a se putea apăra, inculpatul trebuie să cunoască întreaga acuzaţie ce îi este pusă în sarcină, adică situaţia de fapt şi încadrarea juridică la care s-a ajuns pe baza probelor administrate în cauză, astfel încât, luând cunoştinţă de suportul probatoriu al acuzaţiei, să aibă posibilitatea să răspundă prin prezentarea unui mijloc de probă ce poate schimba situaţia de fapt reţinută sau încadrarea juridică a faptei. Una dintre componentele fundamentale ale dreptului la apărare o reprezintă, aşadar, posibilitatea luării la cunoştinţă de suportul probatoriu al acuzaţiei formulate împotriva inculpatului prin studierea actelor de urmărire penală. În reglementarea vechiului Cod de procedură penală
, acest moment coincidea, de regulă, cu cel al prezentării materialului de urmărire penală (art. 250-254 din Codul de procedură penală din 1968
), când întreg dosarul devenea accesibil inculpatului. Raţiunea existenţei etapei prezentării materialului de urmărire penală după finalizarea actelor de urmărire necesare cauzei se regăsea în utilitatea aducerii la cunoştinţa învinuitului/inculpatului a rezultatelor activităţii de cercetare penală, pentru verificarea valorii probelor, ca urmare a posibilităţii acordate inculpatului să contribuie la completarea dosarului cauzei. În acest fel, era satisfăcută şi obligaţia de informare a acuzatului cu privire la natura şi cauza acuzaţiei formulate împotriva sa - prevăzută de art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţia
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic