Inapoi la Cautare


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi asupra neconstituţionalităţii legii, în integralitatea sa*)

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

    În concluzie, se consideră că, faţă de "consecinţele pe care această lege le poate avea asupra unor principii democratice privind pluralismul şi rolul partidelor politice, astfel cum sunt prevăzute în art. 1 alin. (3) şi art. 8 din Constituţia României, precum şi asupra modalităţilor de constituire a instituţiilor fundamentale ale democraţiei" "trebuie reapreciată constituţionalitatea întregii legi în ansamblul său".

    În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 527/1/B.O. din 10 martie 2008, prin care arată că "proiectul legii respective" este expresia voinţei Camerei Deputaţilor, întrucât "a fost elaborat cu participarea reprezentanţilor tuturor grupurilor parlamentare în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului" şi "a fost adoptată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor, iar deputaţii care au votat în favoarea actului normativ şi-au asumat, cu numai o săptămână în urmă, votarea unei legi constituţionale". În consecinţă nu poate "comunică niciun alt punct de vedere decât cel asumat de Cameră".

    Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/1.316 din 11 martie 2008, prin care apreciază că: obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prin legea criticată a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 8 din Constituţie este inadmisibilă, întrucât încalcă art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. În acest sens, invocând deciziile Curţii Constituţionale nr. 465/2007, nr. 906/2007 şi nr. 928/2006, consideră că "mutatis mutandis, soluţia de inadmisibilitate urmează a fi aplicată şi la critica de neconstituţionalitate ce priveşte legea, în ansamblu - autorii obiecţiei nu îşi argumentează critica prin niciun motiv de neconstituţionalitate, ci doar invocă, pur şi simplu, două texte constituţionale". În continuare, apreciază că susţinerile referitoare la neconstituţionalitatea unor prevederi ale legii sunt neîntemeiate, arătând, în esenţă, următoarele: art. 29 alin. (5) care instituie condiţia constituirii unui depozit cu prilejul depunerii candidaturilor nu reprezintă, "prin prisma finalităţii avute în vedere, cât şi prin cuantumul rezonabil al depozitului cerut", "un factor de descurajare pentru exercitarea acestui drept, ci din contră, încurajează concurenţa între competitorii electorali serioşi ce participă la alegeri"; "modul în care legea permite reprezentarea în Parlament a minorităţilor naţionale" este în sensul dispoziţiilor constituţionale care "conferă un regim special organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorităţii legiuitoare", iar faptul că o minoritate naţională îşi poate constitui mai multe formaţiuni politice care să îi reprezinte interesele, în condiţiile legii, nu constituie "o discriminare a cetăţenilor români «de etnie română»", ci reprezintă "tocmai expresia dreptului la asociere". În legătură cu referirea din sesizare la constituirea Partidului Civic Maghiar, arată că acesta se află în cursul procedurilor de înscriere, potrivit legii, ca partid politic, "în această fază neputându-se vorbi de un partid constituit şi înregistrat în Registrul partidelor politice"; participarea judecătorilor la procesul electoral, în principal prin desemnarea lor în birourile electorale, reprezintă o garanţie a imparţialităţii şi a celerităţii în luarea hotărârilor, sens în care a statuat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 326/2004. Susţinerea referitoare la lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii pentru proiectul de lege criticat nu este un aspect de constituţionalitate, ci de aplicare a Legii nr. 317/2004; existenţa unui prag electoral alternativ "nu este contrară caracterului egal al votului exprimat în sensul art. 62 alin. (1) din Constituţie", ci "ţine de opţiunea legiuitorului, care poate opta între mai multe soluţii existente", aspect în legătură cu care s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2/1992; "votul uninominal, în forma propusă de noua lege, conferă efectivitate şi coerenţă dreptului de asociere, garantat de Constituţie (art. 40) şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 11), făcând posibilă manifestarea unor ideologii politice prin promovarea unor partide, a strategiilor şi dezideratelor politice pe care acestea le susţin", iar nu o încălcare a art. 62 alin. (1) din Constituţie, referitor la caracterul direct al votului; delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre a Guvernului nu "realizează decât o delegare formală de competenţă în favoarea Guvernului, regulile pe care trebuie să le îndeplinească o astfel de delimitare fiind foarte clar stabilite în art. 11 din lege". În final, în legătură cu soluţionarea sesizării referitoare la reglementarea procedurii de alegere prin vot direct a preşedintelui Consiliului judeţean arată că lasă acest aspect "la aprecierea instanţei constituţionale".

    Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere.

                           CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

    Curtea este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate.

    I. Un prim aspect asupra căruia Curtea trebuie să se pronunţe priveşte sesizarea Curţii Constituţionale cu obiecţia de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentului dosar.

    Sub acest aspect, Curtea constată că, deşi sesizarea grupului de senatori ai Partidului România Mare a fost depusă direct la Curtea Constituţională, contrar prevederilor art. 15 alin. (4) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora sesizarea se trimite "de către secretarul general al Camerei respective", aceasta nu este o cauză de inadmisibilitate, ci una de neregularitate. În consecinţă, considerându-se legal învestită, Curtea va examina pe fond sesizarea ce face obiectul prezentului dosar.

    II. Cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate privind unele prevederi ale Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a legii, în ansamblu său, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

    - Art. 29 alin. (5) din lege, potrivit căruia "La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent, trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat", reprezintă în opinia autorilor sesizării o violare a textului art. 4 alin. (2) din Constituţia României, întrucât condiţionează exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere". Într-adevăr, în structura normativă a Constituţiei, criteriile nediscriminării nominalizate prin art. 4 alin. (2) sunt rasa, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea, originea socială. Dar, întrucât în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte", Curtea Constituţională a constatat că dispoziţii din reglementări internaţionale nu se opun unor circumstanţieri şi chiar unor restricţii în exercitarea libertăţilor. Astfel, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, Curtea a reţinut că, în virtutea prevederilor art. 19 pct. 3 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, exercitarea libertăţilor poate fi supusă anumitor limitări ce trebuie însă stabilite în mod expres prin lege şi care sunt necesare, printre altele, apărării securităţii naţionale sau ordinii publice. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, Curtea, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, a reţinut că dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi. Or, condiţia impusă de art. 29 alin. (5) din legea criticată este necesară pentru exercitarea cu bună credinţă a dreptului de a fi ales şi, de altfel, depozitul constituit se restituie în condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (7) din lege. De altfel, dispoziţii similare se regăsesc şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene.

    - Art. 2 lit. p)*) - "În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: [...] p) competitori electorali - partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale, care înaintează propuneri de candidatură, precum şi candidaţii independenţi", art. 9 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la reprezentarea în Parlament a minorităţilor naţionale legal constituite care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator, precum "şi alte dispoziţii similare", în legătură cu care se susţine că, fiind prevederi referitoare la drepturile electorale acordate minorităţilor, "constituie dispoziţii discriminatorii faţă de cetăţenii români de etnie română care nu se bucură de aceleaşi facilităţi şi drepturi", "cu atât mai mult cu cât de ele profită, în principal, cetăţenii români de etnie maghiară".

    Curtea constată că art. 2 lit. p)*) din lege dispune cu privire la semnificaţia expresiei "competitori electorali", astel că nu poate reţine contrarietatea textului cu prevederile Constituţiei. În ceea ce priveşte criticile referitoare la prevederile art. 9 alin. (1), (2) şi (3) din lege, Curtea reţine că prin Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004, pronunţându-se asupra unor critici asemănătoare privind participarea la alegeri a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a statuat că o astfel de reglementare este în sensul aplicării principiului egalităţii de şanse între cetăţeni, prin înlăturarea, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), a oricăror forme de discriminare, între altele, pe criterii "[...] de naţionalitate, de origine etnică, [...], de apartenenţă politică, [...]", precum şi în concordanţă cu art. 62 alin. (2) din Constituţie, care stabileşte că "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie". Aşadar, prin acea decizie, Curtea a constatat că însăşi Constituţia conferă un regim special organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorităţii legiuitoare, precum şi că "în virtutea acestui text constituţional, care legitimează participarea organizaţiilor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale la alegerile parlamentare, aceste organizaţii urmează a fi asimilate celorlalţi actori electorali, în speţă partidele politice, în lipsa unei asemenea asimilări fiind pusă în pericol egalitatea de şanse a celor care participă la acest scrutin".

-----------------

<   1   2   3   >

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare