--------------- *) Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost promulgată şi a devenit
Legea nr. 35/2008 şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. La data de 6 martie 2008, un număr de 26 de senatori, şi anume: Corneliu I. Vadim Tudor, Mihai I. Ungheanu, Nicolae N. Iorga, Carol I. Dina, Ilie M. Petrescu, Aurel M. Ardelean, Gheorghe Viorel C. Dumitrescu, Gheorghe V. Funar, Constantin I. Găucan, Ilie Şt. Ilaşcu, Irina M. Loghin, Eugen N. Mihăescu, Viorica-Georgeta-Pompilia D. Moisuc, Petru V. Stan, Ioana I. Nasleu, Verginia I. Vedinaş, Claudiu C. Tănăsescu, Mihaela Rodica C. Stănoiu, Gavrilă P. Vasilescu, Radu E. Cerinţe, Marius C. Marinescu, George Sabin C. Cutaş, Silvia V. Ciornei, Corneliu Gh. Pascu, Ioan-Codruţ I. Şereş şi Irinel P. Popescu, au sesizat Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, în vederea declanşării controlului de constituţionalitate asupra Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.417 din 6 martie 2008 şi constituie obiectul Dosarului nr. 520A/2008. Obiectul sesizării, astfel cum a fost formulat, îl constituie unele prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a
Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi legea, în integralitatea sa. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, mai întâi, se arată că, "datorită numărului mare de prevederi" din legea criticată "care sunt contestate", au considerat util să le grupeze distinct, astfel: I. Art. 29 alin. (5) care prevede că, la depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat, "reprezintă o violare a textului art. 4 alin. (2) din Constituţia României, întrucât condiţionează exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere". II. Art. 2 lit. p**), art. 9 alin. (1), (2) şi (3), precum şi alte dispoziţii similare "constituie prevederi referitoare la drepturile electorale acordate minorităţilor, dispoziţii discriminatorii faţă de cetăţenii români de etnie română care nu se bucură de aceleaşi facilităţi şi drepturi", "cu atât mai mult cu cât de ele profită, în principal, cetăţenii români de etnie maghiară". Aceasta, deoarece legea nu cuprinde "precizări referitoare la posibilitatea participării la procesul electoral şi a unui partid etnic şi a unei organizaţii cetăţeneşti ce reprezintă aceeaşi etnie", astfel că rezultă "o discriminare a cetăţenilor români de origine etnică română, în raport cu drepturile însumate ale cetăţenilor de origine maghiară" care în prezent sunt constituiţi în Partidul Civic Maghiar şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, ca organizaţie a cetăţenilor aparţinând acestei minorităţi.--------------- **) Ca urmare a publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, art. 2 lit. p) a devenit art. 2 pct. 16. III. Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului încalcă prevederile constituţionale ale cap. VI - "Autoritatea judecătorească" şi ale art. 125 alin. (2), întrucât "numirea judecătorilor în Birourile electorale implică exercitarea unor atribuţii contrare statutului lor constituţional", "conferind judecătorilor atribuţii de autoritate publică ce nu sunt conforme statutului lor". Astfel, citând "art. 15 alin. (2), care prevede că «în cazul în care pentru soluţionarea unei contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central»", se consideră că asemenea atribuţii nu pot fi exercitate de un judecător "în calitatea pe care o are". În aceste condiţii "nu este întâmplător că proiectul de lege a fost supus dezbaterii fără avizul CSM", care "s-a pronunţat deja în privinţa neconstituţionalităţii acordării unor asemenea atribuţii". IV. Art. 47 alin. (2) lit. c) din lege, care prevede un prag electoral raportat la îndeplinirea unor condiţii de fapt, "prin obţinerea a şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a trei colegii uninominale pentru Senat, prin situarea reprezentanţilor formaţiunii competitoare care se plasează pe primul loc în ordinea numărului de voturi valabil exprimate", încalcă art. 62 alin. (1) din Constituţie, creând "din nou o discriminare". Această reglementare "introduce un element de incertitudine şi operează cu o noţiune străină a sistemului preconizat, şi anume «situarea pe primul loc»". V. Art. 48 alin. (11) "încalcă voinţa direct exprimată a electoratului" în condiţiile în care atribuirea mandatului unui candidat care a obţinut majoritatea într-o circumscripţie electorală "este condiţionată de îndeplinirea de către competitorul care l-a propus a pragului electoral alternativ". VI. Art. 12 alin. (1) şi art. 11 alin. (2) lit. f) care dispun cu privire la delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre de Guvern încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, referitoare la reglementarea prin lege a sistemului electoral. VII.
Art. 77 care modifică Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale încalcă prevederile art. 121, art. 122 şi art. 123 cuprinse în secţiunea a 2-a a cap. V din Constituţie, privind organele administraţiei publice locale. Alegerea prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean îi conferă acestuia "un caracter instituţional propriu, nemaifiind membru al Consiliului judeţean, instituţia ca atare nefiind prevăzută în Constituţie".