Inapoi la Cautare

DECIZIE 298 /2006


referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 07.07.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (07.07.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    Cu adresa nr. XXXV/448 din 23 februarie 2006, Secretarul general al Senatului a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de 37 de senatori, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, referitoare la neconstituţionalitatea Legii privind reforma în domeniul sănătăţii, adoptată în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituţie de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 21 februarie 2006.

    Autorii sesizării sunt: Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Ion Solcanu, Otilian Neagoe, Radu Cristian Georgescu, Antonie Iorgovan, Ioan Chelaru, Viorel Arcaş, Octav Cozmâncă, Ovidiu Teodor Creţu, Petre Daea, Cristian Diaconescu, Teodor Filipescu, Ion Florescu, Vasile Ion, George-Cristian Maior, Radu Cătălin Mardare, Petru Şerban Mihăilescu, Ion Moraru, Traian Novolan, Sorin Mircea Oprescu, Adrian Păunescu, Mihail Popescu, Dan Mircea Popescu, Ion Rădoi, Aristide Roibu, Ilie Sârbu, Doina Silistru, Aurel Gabriel Simionescu, Viorel Ştefan, Sever Şter, Doru Ioan Tărăcilă, Emil Răzvan Theodorescu, Angel Tîlvăr, Ion Toma, Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu şi Ion Vărgău.

    Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 1.611 din 23 februarie 2006, formând obiectul Dosarului nr. 216A/2006.

    Prin sesizare, autorii acesteia critică pentru neconstituţionalitate atât legea în ansamblul său, cât şi unele titluri şi articole ale legii, după cum urmează:

    I. Critici de neconstituţionalitate ce vizează legea în ansamblu

    1. Legea încalcă principiul separaţiei puterilor consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie şi principiul potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut de art. 61 alin. (1) cu raportare la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1) şi (6) din Constituţie.

    În această privinţă autorii sesizării consideră că utilizarea metodei de legiferare prin angajarea răspunderii Guvernului nu a fost dictată de necesităţi obiective, ci de interese politicianiste subiective. În acest caz nu mai subzistă nici motivaţia acceptată de Curtea Constituţională în soluţii anterioare, potrivit căreia existenţa unui scop unic, care rezidă în urgenţa îndeplinirii cerinţelor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, justifică angajarea răspunderii Guvernului chiar şi asupra unui pachet complex de legi. Condiţiile restrictive în care pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă, prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţia revizuită, spiritul acestor reglementări trebuie avute în vedere, prin analogie, şi la examinarea constituţionalităţii legiferării prin angajarea răspunderii.

    Ca urmare a consacrării exprese în Constituţia revizuită a principiului separaţiei puterilor, s-a întărit rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare şi s-a diminuat rolul legislativ al Guvernului, atât prin angajarea răspunderii, cât şi prin emiterea de ordonanţe de urgenţă. Prin urmare, art. 114 alin. (1) nu-i mai îngăduie Guvernului să stabilească în mod suveran structura unei legi pentru care îşi angajează răspunderea. Asumarea răspunderii pe legi complexe poate fi justificată numai atunci când procedura obişnuită de legiferare nu este de natură a înlătura starea de pericol, care se află în faţa echipei guvernamentale.

    2. Actul normativ criticat contravine obligaţiei de respectare a legii, înscrisă ca un principiu general în art. 1 alin. (5) cu raportare la art. 34 alin. (3) din Constituţie.

    Printr-un număr foarte mare de texte din întreaga lege se fac trimiteri la norme şi instrucţiuni care urmează să fie elaborate de Guvern, de Ministerul Sănătăţii Publice şi de alte autorităţi ale administraţiei publice, ceea ce face ca, în final, cerinţele art. 34 alin. (3) din Constituţie să nu fie realizate prin lege, ci prin norme de sorginte ministerială sau guvernamentală deci prin acte administrative normative. Se exemplifică din toate titlurile legii prevederile potrivit cărora competenţele în desfăşurarea activităţii de sănătate publică, adoptarea unor regulamente de organizare şi funcţionare, stabilirea unor norme tehnice şi metodologice, restructurarea unor instituţii, înfiinţarea de agenţii, stabilirea criteriilor de clasificare a instituţiilor sanitare, înfiinţarea, organizarea şi competenţa unor comisii de specialitate şi şcoli, contracte-cadru de asigurare, lista medicamentelor şi altele urmează a fi elaborate ori aprobate prin hotărâri ale Guvernului, prin ordine ale ministrului sănătăţii publice ori prin acte ale altor autorităţi ale administraţiei publice.

    3. Legea încalcă principiul statului de drept şi principiul obligativităţii legii, prin raportare la principiul drepturilor şi garanţiilor câştigate, implicit al stabilităţii raporturilor juridice civile.

    Dispoziţiile legii, într-un termen scurt sau mediu de aplicare, vor avea ca efect, urmare şi a ordinelor ministeriale ce vor fi emise, schimbarea situaţiilor existente din sistemul sanitar, întreruperea efectelor unor contracte de administrare, a unor contracte civile, a unor contracte de prestări servicii. În acelaşi timp, vor fi revocaţi conducătorii instituţiilor sanitare, învestiţi în baza Legii spitalelor nr. 270/2003, urmând să fie numite alte persoane prin exercitarea unei puteri excesive de ministrul sănătăţii publice.

    Autorii sesizării consideră că aceste reglementări sunt incompatibile cu principiul consacrat de art. 1 alin. (5) cu referire la art. 53 şi prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6), respectiv ale art. 152 alin. (2) din Constituţie, referitoare la regimul drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor, cât şi la interdicţia suprimării drepturilor fundamentale.

    II. Critici de neconstituţionalitate ce vizează titluri ale legii

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic