Inapoi la Cautare

DECIZIE 279 /2006


cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 22 formularea "în timpul mandatului", art. 23 alin. (3) propoziţia finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) şi j), art. 38-40, art. 41 alin. (3) şi (6), art. 49 alin. (1)-(5) şi art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 07.07.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (07.07.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    Cu Adresa nr. CA/333 din 28 februarie 2006 Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind statutul deputaţilor şi al senatorilor. Sesizarea, formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 1.751 din 1 martie 2006 şi formează obiectul Dosarului nr. 237A/2006.

    Ulterior, cu Adresa nr. CA/375 din 14 martie 2006, Preşedintele României a transmis Curţii Constituţionale o completare la sesizarea de neconstituţionalitate. Completarea la sesizare a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.313 din 14 martie 2006.

    Obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile art. 22, art. 23 alin. (3) propoziţia finală, art. 28, art. 35 alin. (1) lit. i) şi j), art. 38-40, art. 41 alin. (3) şi (6), art. 49 alin. (1)-(5) şi art. 50 alin. (2) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor.

    În motivarea sesizării se arată că Legea privind statutul deputaţilor şi al senatorilor contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece "stabileşte atât pentru parlamentarii în funcţie, cât şi pentru foştii parlamentari, unele drepturi care, prin natura lor excesivă, se constituie în privilegii şi, totodată, instituie discriminări între diferitele categorii de cetăţeni români". De asemenea, unele prevederi încalcă principiul neretroactivităţii legii, precum şi dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţie referitoare la cheltuielile bugetare.

    În ordinea stabilită în sesizarea de neconstituţionalitate, motivele invocate punctual în susţinerea acesteia sunt următoarele:

    1. Art. 41 alin. (3) din lege, prin care se dispune că indemnizaţia lunară acordată deputaţilor şi senatorilor "are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu", contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât instituie o discriminare, "în primul rând, faţă de parlamentari între ei şi, în al doilea rând, faţă de celelalte categorii de demnitari." Prin art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, potrivit căruia indemnizaţia este unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei, legiuitorul a făcut distincţie între termenul de "indemnizaţie" şi termenul de "salariu". Persoanele care beneficiază de "salariu" au dreptul ca, pe lângă această formă de remunerare, să beneficieze şi de celelalte sporuri prevăzute de lege, în timp ce persoanele care beneficiază de "indemnizaţie" nu pot avea sporuri salariale. În aceste condiţii, prevederile art. 41 alin. (3) din lege "sunt discriminatorii în interiorul categoriei de parlamentari, deoarece se ajunge ca un parlamentar mai în vârstă să aibă un salariu mai mare decât un parlamentar mai tânăr prin aplicarea sporurilor de vechime", precum şi "în interiorul categoriei de demnitari, deoarece numai parlamentarii ar putea beneficia de sporurile salariale, în timp ce alte categorii de demnitari nu ar avea acest drept."

    2. În ceea ce priveşte indemnizaţia tranzitorie, de care beneficiază parlamentarii după expirarea mandatului, potrivit art. 41 alin. (6) din lege, aceasta constituie un "privilegiu" nejustificat, "având în vedere că parlamentarul are un mandat de reprezentare a poporului, strict delimitat de prevederile constituţionale". Textul de lege care stabileşte acest privilegiu contravine: art. 1 alin. (3) din Constituţia României, privind caracterul social al statului, întrucât drepturile demnitarilor nu pot fi "detaşate de percepţia şi de starea economică generală"; art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deoarece instituie în cadrul aceleiaşi categorii, cea a demnitarilor, din care fac parte şi parlamentarii, un regim special pentru aceştia din urmă; art. 138 alin. (5), potrivit căruia nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare, iar legea criticată nu prevede aceasta.

    3. Dispoziţiile art. 49 alin. (1)-(5) din lege, prin care se stabileşte pensia deputaţilor şi a senatorilor în cuantumul prevăzut de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi prevederile art. 50 alin. (2) referitoare la actualizarea pensiilor parlamentarilor încalcă art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie.

    Prevederile art. 49 din lege sunt contrare principiului egalităţii în drepturi, consacrat prin art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, deoarece creează discriminări "între categoria pensionarilor parlamentari şi categoria celorlalţi pensionari, fiindcă nu ţin cont de proporţionalitatea cuantumului pensiei cu sumele efectiv cotizate în sistemul de pensii". De asemenea, prin textul de lege menţionat se creează în mod nejustificat un tratament juridic diferit între pensiile senatorilor şi deputaţilor, "care vor fi indexate, pe de o parte, odată cu indexarea de care beneficiază toate categoriile de pensionari, iar, pe de altă parte, vor fi actualizate ori de câte ori se vor modifica indemnizaţiile deputaţilor şi senatorilor în funcţie" şi pensiile celorlalte categorii.

    Art. 49 alin. (1) şi (4) şi art. 50 alin. (2) contravin şi dispoziţiilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu prevăd sursele de finanţare pentru plata pensiilor în cuantumul stabilit şi pentru indexările periodice.

    Art. 49 alin. (5) din lege, potrivit căruia de prevederile art. 49 alin. (1)-(4) şi de cele ale art. 50 alin. (2) beneficiază şi "deputaţii şi senatorii al căror mandat s-a derulat şi expirat în perioada 1990-2004", contravine art. 15 alin. (2) din Constituţie. Acest text are caracter retroactiv pentru acea "categorie de persoane care au împlinit vârsta de pensionare, în momentul de faţă fiind pensionari, şi care au deţinut unul sau mai multe mandate de deputat sau senator în perioada 1990-2004", întrucât se aplică "unor situaţii deja consumate." Textul este constituţional numai în măsura în care se aplică acelei categorii de "persoane care au deţinut unul sau mai multe mandate de deputat sau senator în perioada 1990-2004, care în momentul de faţă nu mai sunt parlamentari şi care, în viitor, la împlinirea vârstei de pensionare, vor putea beneficia de prevederile acestei legi."

    4. Art. 22, potrivit căruia "Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului", contravine art. 72 alin. (1) din Constituţie privind voturile sau opiniile politice exprimate "în exercitarea mandatului." Or, "constituantul a înţeles să îl apere pe parlamentar pentru exerciţiul mandatului, nu pentru orice întreprinde parlamentarul pe timpul mandatului."

    5. Art. 23 alin. (3), care prevede că "...dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin Ministerul Justiţiei", încalcă art. 72 alin. (3) din Constituţie, referitor "la rolul ministrului Justiţiei în privinţa măsurilor de informare a Camerelor Parlamentului şi nu la Ministerul Justiţiei".

    6. Art. 28 din lege este contrar art. 1 şi 16 din Constituţie, "deoarece îndatoririle şi obligaţiile deputaţilor şi senatorilor nu sunt doar cele ce izvorăsc din Constituţie, din prezentul statut şi regulamentele Camerelor, ci şi cele care izvorăsc din alte legi ale ţării. Art. 1 alin. (5) din Constituţie prevede că, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. O altfel de interpretare ar însemna să facem o discriminare între diferitele categorii de cetăţeni români, ceea ce este interzis de art. 16 din Constituţie."

    7. Dispoziţiile art. 35 alin. (1) lit. i) din lege, care prevede că senatorii şi deputaţii au dreptul de a se informa, de a cere şi de a obţine date şi acte în acest scop de la Guvern şi de la celelalte autorităţi ale administraţiei publice, este neconstituţional prin raportare la art. 111 din Legea fundamentală. "Practic, parlamentarii pot cere informaţii de la orice autoritate a administraţiei publice, în mod direct, în timp ce textul constituţional prevede că acest drept parlamentar priveşte informaţiile doar de la autorităţi ale administraţiei publice şi numai prin intermediul preşedinţilor Camerelor Parlamentare".
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic