Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 7 noiembrie 2005, Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Minibus" - S.R.L. din Iaşi într-o cauză având ca obiect recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea unui act administrativ. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 aduc atingere prevederilor art. 16 şi 21 din Constituţie. În acest sens arată că "poziţia preferenţială de care se bucură autorităţile publice locale - prin recunoaşterea puterii executorii a actelor emise de acestea - reclamă o protecţie egală a drepturilor încălcate prin emiterea acestor acte", motiv pentru care "pentru a asigura o poziţie de egalitate şi un tratament juridic echitabil s-a recunoscut persoanei implicate dreptul de a ataca actul şi de a solicita suspendarea executării acestuia până la soluţionarea definitivă a litigiului". Aşa fiind, apreciază autorul excepţiei, "recunoaşterea în favoarea autorităţii administrative a dreptului la recurs împotriva sentinţei prin care s-a dispus suspendarea actului nelegal înfrânge egalitatea de tratament a persoanelor şi principiul potrivit cu care nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, "se înfrânge însăşi raţiunea legii contenciosului administrativ privind realizarea efectivă a protecţiei cetăţeanului faţă de actele nelegale ale autorităţilor, golindu-se de conţinut principiul constituţional privind liberul acces la justiţie pentru apărarea unui drept, precum şi dreptul la un proces echitabil şi într-un timp rezonabil". Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit dispoziţiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile
art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 sunt constituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile
art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins: "Încheierea sau, după caz, sentinţa prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare". Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 şi 21. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepţiei, autorul acesteia se referă la textele constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.