Inapoi la Cautare

DECIZIE 23 /2022


referitoare la interpretarea art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 07.10.2022, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (07.10.2022) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea sesizării, în totalitate, sub cele patru aspecte, întrucât, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile privind admisibilitatea sesizării formulate, nefiind vorba de o veritabilă chestiune de drept.

    Astfel, a arătat că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei probleme de drept care ar necesita o lămurire sau interpretare.

    Cu privire la termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală
 a susţinut că în literatura de specialitate este considerat termen procedural imperativ, de decădere, însăşi Curtea Constituţională făcând referire la acest termen de 5 zile, în special la termenul prevăzut la prelungirea arestării preventive de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, făcând vorbire de durata arestării preventive, iar sancţiunea pentru nerespectarea acestui termen fiind decăderea procurorului din exerciţiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a arestării preventive.

    De asemenea, a arătat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 16/2018
 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 2 noiembrie 2018), în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 207 alin. (1)
 şi (2) din Codul de procedură penală
 a stabilit că termenul „cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia“ este un termen peremptoriu. Prin urmare, decăderea operează cu privire la posibilitatea procurorului de a remedia anumite neregularităţi ale actului de sesizare, fiind urmată, însă, de o soluţie procesuală specifică camerei preliminare, respectiv restituirea cauzei la procuror.

    Practic, posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, aşa cum susţine doctrina, care să respecte exigenţele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe acesta de obligaţia de a formula, la momentul sesizării, o acuzaţie clară prin care să stabilească obiectul şi limitele judecăţii.

    Remedierea acestor neregularităţi, respectiv comunicarea menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată, trebuie făcută în acest termen strict de 5 zile.

    Cu privire la actul de remediere, doctrina a stabilit că acesta ar putea fi un alt rechizitoriu. Literatura de specialitate este, în opinie cvasiunanimă, în sensul că actul prin care se remediază neregularităţile nu este un alt rechizitoriu, ci este un act însuşit de procuror, însă confirmat ca şi conţinut de către procurorul ierarhic superior. Această verificare trebuie să se facă sub aspectul tuturor condiţiilor de formă şi fond ale actului nou care ar fi, practic, alăturat rechizitoriului.

    Întrucât rechizitoriul emană de la procuror, completările şi modificările aduse acestuia, chiar dacă sunt dispuse de către judecătorul de cameră preliminară, ar trebui să fie subsumate unei dispoziţii şi unei confirmări sau infirmări de către procurorul ierarhic superior, existând principii care fundamentează activitatea procurorului.

    De asemenea, a apreciat că această verificare a legalităţii şi temeiniciei precizărilor făcute de procuror ar trebui realizată tot în termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală
. Argumentul ar decurge din interpretarea teleologică a acestui articol care are ca scop tocmai obţinerea, într-un termen scurt, a poziţiei procesuale a parchetului pentru a nu a conduce la tergiversarea soluţionării cauzei în faţa instanţei de judecată.

    Nu în ultimul rând, a susţinut că legiuitorul a instituit acest termen unic pentru remedierea neregularităţilor rechizitoriului astfel încât, la expirarea lui, să se dispună chiar şi restituirea în cazul în care procedura remedierii nu s-a realizat în acest termen.

    În consecinţă, a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării sub aspectul tuturor celor patru întrebări, însă a prezentat şi un răspuns pentru fiecare problemă de drept în eventualitatea în care completul ar trece peste condiţiile de inadmisibilitate.

    Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, a acordat cuvântul membrilor completului să adreseze întrebări reprezentantului Ministerului Public.

<   1   2   3   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic